UPDATE: Cerem Ministerului Sanatatii sa faca studiu de impact si sa transparentizeze cheltuielile publice LEGEA SANATATII: Iarasi ne facem ca facem

Societatea Academica din Romania a analizat noul proiect al Legii Sănătății si a constatat ca si acesta eșuează în identificarea unor soluții adecvate pentru finanțarea și funcționarea asigurărilor sociale de sănătate. In consecinta, expertul SAR, conf. dr Sorin Paveliu considera ca in România există o discrepanță accentuată între resursele existente și costul serviciilor medicale teoretic oferite populației asigurate, care nu poate fi rezolvată prin soluțiile oferite de proiect, care sunt slab fundamentate, contradictorii și finalmente arbitrare. Din cauza problemelor arieratelor din sistem, sănătatea a intrat pe lista de condiționalități a FMI pe timpul guvernului Boc, astfel că la fiecare control autoritățile prezintă proiecte arbitrar întocmite ca să arate că și-au respectat termenele, nesocotind legislația în vigoare care cere studii serioase de impact și riscand să facă mai mult rău decît bine. Din cauza lipsei de transparență privitoare la cheltuielile din sistem e imposibil pentru societatea civilă să verifice baza pentru aceste proiecte, astfel încat orice consultări nu pot fi decat superficiale și de formă.

SAR cere Ministerului Sănătății publicarea pe Internet în mod transparent a tuturor cheltuielilor de sănătate și aplicarea legii 24/2000 privitoare la realizarea unui studiu de impact.

SAR a organizat astazi, la sediul sau, o conferinta de presa dedicata in exclusivitate analizarii in detaliu a noului proiect de Lege a Sanatatii. Expertul SAR, conf. dr. Sorin Paveliu a prezentat, cu aceasta ocazie, si un Policy Brief intitulat sugestiv „LEGEA SANATATII: Iarasi ne facem ca facem”.

Prezentarea unui studiu de impact este o obligație legală nerespectată

Ministerul Sănătății a pus din nou în dezbatere un proiect de lege care nu satisface condițiile legale pentru elaborarea unei legi și, nesurprinzător, nici pe cele de fond. Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legea necesita un studiu de impact (articolul 33) cu ”Scopul de a estima costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege, precum si de a evidentia dificultatile care ar putea aparea in procesul de punere in practica a reglementarilor propuse”cu referire expresă la ”f) evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege si a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum si la modalitatea de calcul al costurilor si economiilor; g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica; h) la analiza comparativa a costurilor si a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care sa reiasa daca beneficiile sunt justificate de costuri”. Acest studiu lipsește. Dacă ar fi fost elaborat, s-ar fi văzut că proiectul eșuează în a rezolva satisfăcător problemele pe care se presupune că încearcă să le rezolve.

În România există o discrepanță accentuată între resursele existente și costul serviciilor medicale teoretic oferite populației asigurate. Argumentația privind necesitatea finanțării suplimentare a sistemului de îngrijiri de sănătate a fost făcută cu alta ocazie(1). Proiectul de reformă propus de Guvern ar trebui să ofere soluții pentru o finanțare suplimentară semnificativă în anii imediat următori. Această necesitate este recunoscută, cel puțin declarativ, și de Primul Ministru al României: “Sistemul de asigurări de sănătate trebuie diversificat, (trebuie), să asigurăm o extindere a asigurărilor private, a asigurărilor facultative, pentru a reuși să aducem resurse suplimentare în sistemul de sănătate și pentru a asigura servicii de mai bună calitate.”(2)

Deși proiectul de lege are aproape 300 de pagini, principala problemă la care trebuie să răspundă propunerea legislativă este finanțarea sistemului. Restul modificărilor, deși importante sau necesare, nu vor oferi soluția pentru îmbunatățirea funcționării îngrijirilor de sănătate publice din țara noastră.

Dezechilibrul semnalat dintre resurse și oferta actuală a asigurărilor de stat (teoretică; în practică, pacienții contribuie și rezolvă dezechilibrul prin plăți directe) ar putea fi teoretic înlăturată printrei opțiuni alternative:

– Eliminarea pierderii care duce la dezechilibru, adică o eficientizare a cheltuirii resurselor, ceea ce presupune că această pierdere, ca și sursele ei, poate fi documentată;
– Creșterea resurselor destinate finanțării serviciilor de sănătate pentru a acoperi oferta de servicii.
– Scăderea (redimensionarea) serviciilor oferite pentru a ajunge la nivelul resurselor.

Proiectul de lege pune accentul pe eficientizarea cheltuirii resurselor fără, însă, a proba că ineficiența e de vină pentru dezechilibru, și a aduce date cît anume din dezechibru e datorat pierderii. Fără a se da publicității datele de bază, fără a avea curajul sa indice cine este vinovat de managementul defectuos, care sunt modalitățile prin care ipotetic se pierd banii asiguraților, fără a pune la dispoziția publicului situația financiară a sistemului și modul în care ipotetic se va îmbunătăți aceasta, exercițiul este simplă butaforie. Prezentarea unui studiu de impact este o obligație legală nerespectată și denotă fie amatorismul managerial al autorilor, fie existența unei agende ascunse, diferite radical de obiectivele anunțate publicului larg.

Eficientizarea propusă de proiect se bazează pe o premisăneargumentată si nedovedită–că o mai buna gestionare a banilor publici nu se poate face decât prin privatizarea, parțială sau totală, a sistemului de asigurări de sănătate, care va funcționa în baza unor reguli de negociere impuse de o structură a statului. Deși societăți mutuale și private de asigurări de sănătate mai există și în alte ţări – regulile care se impun acestora în România sunt total diferite. Un astfel de mix public privat este inexistent în lume. Modificările aduse Caselor de asigurări sunt nerealiste și nu se bazează pe fundamente teoretice economice și de drept al afacerilor care sa justifice modificările. Ceea ce este cel mai important, riscul dezechilibrelor bugetare generate tocmai de lege urmează a fi pus exclusiv pe umerii asiguratului!

Creșterea finanțării este modestă și dubitabilă. Guvernul respinge aprioric ipoteza revenirii la cote superioare de contribuție la asigurările sociale de sănătate. Soluția identificată este extinderea bazei de impozitare – la categorii dezavantajate sau preluarea la bugetul de stat a contribuției persoanelor scutite de plată prin efectul unor legi. Contribuția ipotetică a categoriilor de persoane dezavantajate este minusculă raportat la bugetul CNAS iar contribuția de la bugetul de stat (să vedem ce spune FMI) este o ipoteză care a fost deja respinsă “de facto” de Guvernul actual – care deja a avansat noi scutiri de la plata a unor categorii de asigurați. Mai mult, deși bugetul asigurărilor sociale de sănătate este cel care ar trebui sa facă obiectul stabilizării, proiectul de lege vizează scoaterea din responsabilitatea bugetului de stat a unuia din programele de sănătate cele mai importante, programul de oncologie, acesta urmând a fi finanțat din bugetul de asigurări, ca orice alta boală. Iată, deci, contradicții introduse chiar de proiectul nou.

Redimensionarea pachetului de servicii trebuie sa se facă înainte de a o modificare a cadrului legislativ. Refuzul de a face acest lucru las
ă fără fundament întreaga construcție – soluțiile legislative urmând a răspunde la o problemă rămasă nedefinită! Nimeni nu poate atinge un obiectiv care nu e precizat! Consultanța străină plătită în acest sens în cursul anului precedent nu poate tine loc deciziei politice. Nici Guvernul Boc, nici Guvernul Ungureanu, nici Guvernul Ponta, din rațiuni politice, nu au înțeles să ia în considerare opiniile experților străini!

Termenele impuse pentru adoptarea unei legi a sănătății nu fac obiectul propriu-zis al soluției legislative însă merita o atenție aparte. Oficial Guvernul României s-a angajat în fata Fondului Monetar Internațional, prin scrisorile de intenție anexate împrumuturilor acordate sa adopte un nou proiect de lege a sănătății ca soluție pentru preîntâmpinarea înregistrării de noi arierate în sănătate. Deși proiectul nu lasă sa se înțeleagă cum se va fi rezolvat aceasta problema termenele au rămas, proiectul este împins încet, încet, către Parlament, lăsându-se sa se înțeleagă ca exista o presiune externa României pentru demararea acestui proces. FMI îi revine o mare responsabilitate, dovedind că nu a înțeles mare lucru din eșecurile înregistrate în alte țari, împingând și contribuind direct la girarea unor măsuri care, în opinia noastră, pe lângă faptul că nu vor asigura stabilitate financiară, vor genera o accentuare a inechităților și tensiunilor dintr-un sistem, și așa, extrem de disfuncțional.

Proiectul ratează sistematic toate cele 5 obiective declarate public de Guvern

1. desființarea monopolului CNAS; monopolul CNAS se menține integral prin funcția de a repartiza fondurile și prin stabilirea pachetului de servicii oferite prin Acordul cadru.
2. creșterea controlului asiguraților asupra fondului de asigurări obligatorii; proiectul trece sub tăcere modalitatea prin care asigurații urmează să realizeze controlul suplimentar!
3. introducerea competiției între asiguratori; competiția între asigurători este lipsită de obiect deoarece sumele primite sunt stabilite printr-o formulă impusă iar pachetul de servicii este decis de CNAS prin Acordul cadru, toate în condițiile unor activități non-profit!
4. stimularea asigurărilor facultative; nu a fost introdus nici un singur element pentru stimularea asigurărilor facultative față de cadrul legal actual.
5. redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilitățile de plată; din capitolul de asigurări sociale de sănătate nu reiese cum se va atinge acest deziderat.

Soluțiile propuse merg către o direcție greșită, neadecvată situației materiale a românilor, tradițiilor și experientei populației. Proiectul identifica drept soluție a reformării sistemului de sănătate privatizarea caselor județene de asigurări; aceasta măsură nu are cum să contribuie la o sporire a veniturilor sistemului. Guvernul nu a indicat niciodată care este ineficiența actualului sistem de asigurări și sumele astfel pierdute.

Suplimentarea veniturilor prin măsuri fiscale este modestă și negarantată.

Prin mecanismele create singurii câștigători, de moment, sunt firmele de asigurări, reasigurări și intermediere de asigurări în detrimentul contribuitorului actual.

Deși prezentate într-o altă formă, ideile enunțate în cursul anului trecut referitoare la noul sistem de asigurări sunt practic nemodificate deși vechiul proiectul a fost retras.

Perpetuarea dezbaterilor pe diverse variante de modificare a legii sănătății concomitent cu amânarea unor măsuri obligatorii care pot fi adoptate în actualul cadru legislativ face ca, zilnic, să asistăm la pierderea de vieți omenești doar pentru ca cineva refuză să ia deciziile adecvate ACUM. Astfel devenim părtași la un fals politic în care ne prefacem preocupați de viitor – fără a oferi soluții – ignorând prezentul.

Solutii si recomandarile SAR

1. Recunoașterea dificultăților prin asigurarea transparenței totale a parametrilor și indicatorilor de funcționare ai sistemului sanitar. Aceasta soluție a fost îmbrățișată cu mult curaj de o țară vecină – Republica Moldova – pe site-ul Ministerului Sănătății(3) din aceasta țară găsindu-se un ordin cu 80 de pagini de măsuri și indicatori pe care autoritățile medicale trebuie să le dea publicității lunar și trimestrial, ca parte a Planul de acțiuni pentru guvernarea deschisă din aceasta țară. In țara noastră, până șiraportul minimal pe care CNAS are obligația legala de a-l prezenta public este un secret bine păstrat!

2. Adecvarea pachetului de servicii la nivelul finanțării pe care statul nostru este capabil și dorește sa o facă! Guvernul trebuie sa iasă din minciuna conform căreia poate sa ofere servicii medicale în cantități și de o calitate similare cu cele din Germania, de exemplu, având costuri de 6 ori mai mici!

3. Acreditarea tuturor unităților sanitare, respectând criterii unitare pentru unitățile de stat și cele private, fără acordarea de derogări. Guvernul și administrațiile locale trebuie sa decidă dacă doresc sau nu sa mențină unitățile sanitare în funcțiune prin adecvarea lor la standarde din punct de vedere al aparaturii, personalului și siguranței.

4. Stimularea competiției între furnizori prin majorarea sumelor fiecărei prestații în sine, până la un nivel în care sa fie posibil ca pacienții să opteze fie pentru sistemul de stat fie pentru sistemul privat cu suportarea unor diferențe. Astăzi, în sistemul de stat nu exista nici o corespondenta intre costurile reale ale actului medical și tarifele impuse de CNAS.

5. Creșterea implicării pacienților, populației în general, în luarea deciziilor care privesc structura și funcționarea sistemului sanitar.
6. Abandonarea unui proiect de reforma și trecerea curajoasa la adoptarea de către Guvern a măsurilor tactice necesare, care îi vin în responsabilitate, în limitele impuse de actualul cadru legislativ.

Note:

(1) Raport SAR 2012
(2) Premierul Victor Ponta – conferința de presa la Ministerul Sănătății Vineri, 13 iulie 2012 http://www.gov.ro/victor-ponta-echipa-care-lucreaza-la-proiectul-de-reforma-a-sanata-ii-are-tot-sprijinul-meu-i-al-guvernului-pentru-adoptarea-legislatiei-necesare__l1a117716.html
(3) http://www.ms.gov.md/_files/11849-Ordinul%2520nr.%2520677%2520din%252002.07.2012%2520
Cu%2520privire%2520la%2520aprobarea%2520planul%2520de%2520ac%25C5%25A3iuni%2520al%2520
Ministerului%2520S%25C4%2583n%25C4%2583t%25C4%2583%25C5%25A3ii%2520pentru%2520o%2520
Guvernare%2520Deschis%25C4%2583%2520pe%2520anii%25202012-2013.pdf

Cititi PREZENTAREA INTEGRALA A STUDIULUI SAR

Vezi prezentare a conferintei: LEGEA SANATATII: Iarasi ne facem ca facem.

Citeste si Policy Brief #61 Iulie 2012: LEGEA SĂNĂTĂȚII: Iarăși ne facem că facem