Un sondaj făcut de sociologii de la Oxford a descoperit ce-i unește pe 96% dintre români. Dar cineva vrea să distrugă lucrul ăsta!

96% dintre cetățenii români vor ca țara noastră să protejeze și să restaureze natura. Rețineți această cifră, 96%, că nu știu dacă există vreun lucru care să întrunească un asemenea consens printre cetățenii români.

Acesta este unul dintre rezultatele sondajului Votul Popoarelor pentru Climă (din 2024), realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Departamentul pentru Sociologie al Universității din Oxford. În studiu au fost intervievate 75.000 de persoane, din 77 de țări, reprezentând 87% din populația globului.

Cine a inițiat petiția pentru distrugerea naturii din România

După mai puțin de doi ani, un parlamentar român, fost ministru al Energiei, Sebastian Burduja (PNL), a inițiat o petiție publică pentru distrugerea a două parcuri naționale și a altor arii naturale protejate. Sub titlul înșelător ”Hidroenergia salvează România”, liderul PNL cere exceptarea de la reglementările, legile românești și directivele europene pentru protecția mediului a unor proiecte comuniste care au umflat deja niște firme conectate politic cu ”câteva” sute de milioane de euro. Și ar mai vrea să spargă alte sute de milioane de euro pentru finalizarea lor. Culmea tupeului, Sebastian Burduja ar vrea ca o asemenea căpătuială pe seama bugetului unei companii de stat (Hidroelectrica), cu distrugerea a ceea ce 96% dintre cetățenii români spun că vor să fie protejat și restaurat, să primească patalama și de la Consiliul Național de Apărare al Țării (CSAT):

După o săptămână de la lansare, chiar dacă a fost preluată de o parte importantă a presei și promovată pe Facebook și pe alte rețele sociale (că doar pentru asta primesc subvenții publice partidele politice la care se adaugă forfetara parlamentarilor), petiția domnului Burduja a ”reușit” (cu greu) să ajună pe la 3.400 de semnatari. Spre comparație, petițiile civice pentru stoparea distrugerii naturii cu proiectele astea au adunat, cumulat, către 60.000 de semnături. Iar petiția prin care i se cerea lui Ilie Bolojan să nu-l mai coopteze pe Sebastian Burduja în Guvernul pe care l-a format vara trecută a trecut de 42.000 de semnături. Detalii aici:

Burduja s-a apucat de petiții, atacându-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, dar și pe președintele Nicușor Dan. Care e reacția cetățenilor

Burduja are un siamez în povestea asta legată de distrugerea naturii de pe la noi pentru a scoate din foame firme controlate politici pe Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD. Și Zamfir ”dă și luptă” la greu ca un societatea unui condamnat penal definitiv să iasă din insolvență pe spatele unor parcuri naturale și situri Natura 2000, dar nu s-a aventurat până într-acolo încât să lanseze o petiție, să vadă cât de mic este, de fapt, sprijinul cetățenilor pentru o asemenea mizerie.

De ce trebuie să ieșim din ”Spirala tăcerii” despre mediu și schimbări climatice

Ar merita să fie lăsați în plata lor, dacă riscurile n-ar fi prea mari. Săptămâna trecută am scris despre doctoratul unei cercetătoare românce de la Cambridge, Lisa-Maria Tănase, după ce am citit despre el în The Guardian. Studiul zice că parlamentarii britanici și politicienii belgieni (incluși în sondaj) au subestimat major sprijinul cetățenilor pentru acțiuni climatice, chiar și atunci când acestea vin la pachet cu anumite costuri. Iar această subestimare a dus la decizii politice greșite.

Ceea ce a încercat (și încearcă) Sebastian Burduja să facă cu petiția, ceea ce încearcă și Daniel Zamfir să transmită e că aceste proiecte ar avea susținere publică. Ei bine, NU au! Și chiar dacă mâine se dă ordin pe partide să se semneze petiția lui Burduja, îmi permit să am mai mare încredere într-o cercetare făcută de Departamentul de Sociologie de la Oxford și nu în exerciții de mobilizare de partid ori în sondaje plătite firmelor unora ca bătăușul condamnat penal definitiv Mirel Palada (cel care, în 2013, cu zeci de mii de cetățeni în stradă pentru Roșia Montană, pretindea că ”doi din trei români” ar susține proiectul de cianurat și dinamitat apele, pădurile, munții și patrimoniul cultural excepțional din Apuseni).

Faptul că NU au susținere trebuie spus și repetat, pentru că trebuie să ieșim din teribila spirală a tăcerii legată de protecția mediului și susținerea acțiunilor climatice dacă nu vrem să ne plângem când va fi prea târziu. Studiul invocat la început nu e singurul care arată că la nivel global (inclusiv în România) există o majoritate dincolo de orice dubiu (în jur de 80-90%) care susține necesitatea adaptării la schimbările climatice, dar care crede că e în minoritate, motiv pentru care nu-și exprimă opinia.

Cât timp această majoritate care, în mod eronat, crede că ar fi în minoritate, nu e de mirare că alde Burduja ori Zamfir zburdă prin presă și tună pe la televiziunile prietene împotriva naturii (de parcă ei s-ar hrăni cu betoane și prin băgatul degetelor în priză). Și mai grav, nu e de mirare că unii de prin Parlament și Guvern, la fel de mult duși pe la școală precum cei doi, să se ia după ei și să voteze ori să decidă prostii.

(foto main: Ovidiu Mihuț)

 

Citește pe România Curată:

Cine va fi viitorul director general al Romsilva. 43 de pagini de condiții și o hotărâre de Guvern în așteptare

Ce face actualul director general al Romsilva, în așteptarea concursului:

Caz uluitor în Romsilva. Suspendat după ce din pădurile pe care le administra s-a furat masiv, un șef de ocol a fost repus în funcție, cu asumarea unor indicatori de performanță dintr-o hotărâre de Guvern care n-a fost încă adoptată!