Asta se întâmplă când avertismentele experților sunt ignorate. O hidrocentrală gândită pe vremea comuniștilor (din fosta Iugoslavie) și dată în folosință anul trecut, în ciuda opoziției specialiștilor și a activiștilor, a produs un dezastru ecologic la doar câteva luni după punerea în funcțiune. Surse foto: Euronatur, Riverwatch și Fokus.ba
Comisia de Analiză Tehnică (CAT) a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) are programată, astăzi (miercuri, 28 ianuarie), ședința privind eliberarea acordului de mediu pentru proiectul hidroenergetic de la Surduc – Siriu, unul dintre cele mai contestate de specialiști și societatea civilă, dintre cele pe care Hidroelectrica vrea să le dezvolte în arii naturale protejate.
România Curată a prezentat modul în care documentațiile de mediu au fost revizuite într-un mod destul de puțin plauzibil (în doar câteva săptămâni), după care au fost puse în consultare publică chiar în Ajunul Crăciunului. Cu toate că perioada de consultare s-a suprapus cu Crăciunul, Anul Nou și Boboteaza și celelalte zile libere (sâmbete și duminici), biologul Călin Dejeu a parcurs sutele de pagini ale documentațiilor și a găsit falsuri, încălcări de hotărâri judecătorești definitive, studii incomplete, pe care le-a prezentat pe larg și pentru cititorii România Curată.
Astăzi, vă prezentăm, pe scurt, ce s-a întâmplat, la sfârșitul anului trecut, în Bosnia și Herțegovina, la scurt timp după darea în folosință a unui proiect similar din multe puncte de vedere cu proiectele din România din arii naturale protejate: a fost gândit în perioada (lor) comunistă; a fost abandonat o perioadă, apoi reluat având în spate interesele unor afaceriști controversați; a întâmpinat opoziția oamenilor de știință, a localnicilor și a activiștilor de mediu și, totuși, în prima parte a anului trecut a fost inaugurat. După câteva luni a produs un dezastru de mediu.
Pe 12 septembrie 2025, în aval de noua hidrocentrală Ulog, de pe râul Neretva (pe care sunt preconizate mai multe baraje hidrotehnice) au fost observate imaginile unei crime de mediu: un număr mare de pești morți, inclusiv din două specii de păstrăv protejate (din care una, păstrăvul cu gura moale, pe cale dispariție), precum și exemplare din racul cu gheare albe (de asemenea, pe cale de dispariție). De-a lungul segmentului afectat al cursului superior al râului Neretva, au mai fost observați pești care gâfâiau după aer, raci care se târau pe țărm și un miros intens de ouă putrede – indicatori clari ai abundenței de hidrogen sulfurat și ai condițiilor severe de sărăcie a oxigenului.
Inițial, administratorii hidrocentralei Ulog au negat că ar avea vreo legătură și vreo responsabilitate în ceea ce privește ecocidul. O coaliție de oameni de știință internaționali au realizat, însă, un studiu și un raport (semnat de 192 de cercetători) care arată că funcționarea hidrocentralei este cea care a provocat dezastrul, rezultatele fiind prezentate public, pe 28 noiembrie 2025.
Mai mult, dezastrul nu a fost cauzat de vreo ”eroare umană” (deși eroarea umană este un risc pentru orice proiect de acest fel), ci de faptul că Studiul de Impact asupra Mediului (EIA) a fost, de la început, prea permisiv. Și chiar și așa permisiv a fost încălcat de operatorii centralei.
Astfel, arată raportul, operatorii centralei hidroelectrice Ulog nu dețin permis pentru debitarea apei de adâncime, se arată în raportul făcut public. Cu toate acestea, operatorii au eliberat apă sărăcită în oxigen din rezervor într-o serie de deversări rapide, provocând în mod direct condiții letale pentru speciile sensibile și amenințate. Oamenii de știință și ONG-urile au subliniat că permisul de mediu trebuie respectat cu strictețe și că Studiul de Impact asupra Mediului (EIA) trebuie revizuit și actualizat urgent pentru a preveni daune ecologice suplimentare.
Prof. Dr. Gabriel Singer, de la Universitatea din Innsbruck, a explicat: „Măsurătorile pe care le-am efectuat pe 28 septembrie 2025 – la 16 zile după moartea peștilor – au confirmat că cauza mortalității a fost eliberarea de apă de adâncime cu deficit sever de oxigen din rezervorul CHE. CHE Ulog este de fapt un exemplu despre cum NU trebuie să se utilizeze hidroenergia: aceste implicații observabile erau previzibile pe baza stratificării rezervorului pe parcursul verii și a regimului operațional actual și sunt incompatibile cu sănătatea ecologică a râului .”
„Scopul nostru în acest caz este să servim drept exemplu pentru faptul că dezvoltarea energetică trebuie să fie echilibrată cu conservarea mediului și că deciziile trebuie luate pe baza unor fapte științifice, nu a unor interese comerciale pe termen scurt. Râul Neretva este unul dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa de Sud-Est, iar protejarea sa este responsabilitatea colectivă a tuturor ”, a concluzionat prof. dr. Muriz Spahić , fost decan al Facultății de Științe și Matematică de la Universitatea din Sarajevo.
Astăzi, CAT al Ministerului Mediului are pe masă niște studii mai incomplete decât cele ale proiectului care a produs crima de mediu de pe Neretva. VOM REVENI!
Dacă vrei să fii informat cu sinteza celor mai importante știri de mediu ale săptămânii, abonează-te la newsletter-ul Verde Curat. Îl primești, gratuit, pe mail, în fiecare vineri dimineața. Abonarea e extrem de simplă – din trei clicuri, în mai puțin de jumătate de minut.
Surse: Riverwatch și Euronatur
Pe larg, despre falsurile și părțile incomplete ale Studiului de Impact asupra Mediului (EIA), pentru proiectul de la Surduc – Siriu, mai jos. Citiți și veți înțelege de ce probabilitatea ca ceea ce s-a întâmplat în Bosnia și Herțegovina să se întâmple și pe Bâsca Mare, pe Răstolița ori pe Jiu este foarte ridicată:
