Romania Curată

Ultima speranță pentru a avea alegeri de primari în două tururi

Ceea ce nu au reușit liberalii, ar putea să reușească ziaristul Liviu Avram de la Adevărul. Acesta a convins o instanță a Tribunalului București să admită o excepție de neconstituționalitate ridicată asupra a două articole din Legea alegerilor locale, printre care și cel referitor la alegerea primarilor într-un singur tur. Liviu Avram a făcut acest lucru depunându-și candidatura pentru funcția de primar al Capitalei, la Biroul Electoral Municipal București. Două zile mai târziu, aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susținere, candidatul a depus o listă cu doar trei semnături.

”Articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături. ”Am ales cifra de 3 semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o ca fiind neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care m-am putut raporta atunci când am întocmit lista de semnături”, a justificat candidatul A.A.L. numărul mic de semnături în sesizarea depusă la instanţă.

Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, A.A.L. a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alin. (2) din legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.

Prin aceeaşi acţiune, A.A.L. a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alin (2) din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012.

În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, legiuitorul, adică Parlamentul, a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală. El a mai arătat că partidele aflate la putere, în sensul că au votat cu majoritate covârşitoare această lege, au şi cei mai mulţi primari în funcţie, iar un singur tur de scrutin favorizează net primarii în funcţie faţă de ceilalţi candidaţi.

Procurorul de şedinţă, Corinne Rakoczy, a cerut să fie respinsă atât excepţia de neconstituţionalitate, cât şi contestaţia faţă de respingerea candidaturii. Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis însă excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole şi a dispus trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, pentru judecarea acestei excepţii.

Pe fondul cauzei, adică pe contestaţia în sine faţă de respingerea candidaturii de către Biroul Electoral Municipal, instanţa a decis să o respingă la rândul său. Întrebat dacă înţelege să atace hotărârea de respingere a candidaturii, A.A.L. a declarat că nu o va apela.

La şedinţa publică de pronunţare a sentinţei, în sală se aflau doar judecătorul, procurorul de şedinţă, grefierul, candidatul şi, undeva în spatele sălii, un jandarm care a absolvit Dreptul acum opt ani şi care, înainte de pronunţare, a apreciat, în nume personal, că excepţia de neconstituţionalitate va fi admisă de către instanţă. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Dosarul va merge acum la Curtea Constituţională”, scrie Adevărul.

Candidatul A.A.L. este ziaristul Liviu Avram.

Reamintim că, vineri, Curtea de Apel București a respins cererea PNL de anulare a hotărârii de guvern care prevede organizarea alegerilor locale pe 5 iunie într-un singur tur de scrutin.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *