Dorin Tudoran

Trumpismul Simonei Halep

Chiar dacă ajutată de împrejurări binevoitoare (cum ar fi absențele de mai lungă sau de mai scurtă durată din circuit ale jucătoarelor puternice, eclipsele de formă ale altor jucătoare de vârf etc.), performanța Simonei Halep de a ajunge pe primul loc al clasamentului WTA rămâne extraordinară.

Chiar dacă a fi pe primul loc în acel clasament nu echivalează cu a fi, nici pe departe, și cea mai bună jucătoare a lumii – cum singură și cu mult bun-simț recunoaște Simona Halep – performanța ei nu poate inspira decât admirație și respect.

Ce nu poate inspira nici admirație, nici respect, dar produce din ce în ce mai multă neliniște este instabilitatea psihică a Simonei Halep, care în momentele de supărare pe ea însăși lovește aiurea nu doar mingea, ci și în cei angajați să o ajute.

Explicațiile Simonei Halep în legătură cu pierderea unei partide ori a alteia au început să ia un format tragicomic. E mulțumită, ba chiar crede că i-a făcut bine trântească racheta la Miami și să ia o amendă – vezi, Doamne, asta a “detensionat-o”. Totuși, așa, “detensionată”, tot a pierdut meciul.

Pentru înfrângerea în fața polonezei Agnieszka Radwanska la Miami, una dintre explicațiile date de Simona Halep intră în categoria Bulă și ai săi – ”Dacă nu jucam slab, puteam să câștig meciul”.

Felul în care își tratează antrenorul – nu tocmai un oarecare – este alarmant. La Indian Wells întrebată de Darren Cahill ce vrea să schimbe în joc, a răspuns enervată ”Nimic”, deși ce îi reușea în joc era exact “Nimic”.

La Miami nici nu l-a mai luat pe Cahill, uitând că australianul a renunțat o dată la demisie și că nu duce lipsă de oferte, așa că a doua oară demisia ar putea definitivă. Nici despărțirea de antrenorul belgian Wim Fissette n-a fost mai de Doamne ajută.

Dacă își angajează antrenori și alți membri ai staff=ului nu spre a-i lăsa să o ajute, ci pentru a avea la cine să se burzuluiască și pe cine să dea afară, ”mangusta” prietenului Cristian Tudor Popescu ar face mai bine să călătorească de una singură spre a se călca singură pe coadă.

Cineva trebuie să o ajute pe Simona Halep să-și câștige echilibrul fără de care câștigarea turneelor de Grand Slam se poate dovedi un proiect utopic.

Cu toată admirația pentru performanțele Simonei Halep și cu tot respectul pentru priceperea lui Cristian Tudor Popescu în ale tenisului, problema Simonei nu sunt picioarele, cum pare a fi înclinat să creadă CTP.

Problema este undeva mult mai sus – la singurul etaj, care îmbunătățit, o poate readuce pe Simona cu picioarele pe pământ și, potrivit lui CTP, cu capul pe umeri.

Hai, că se poate!


dorintudoran.com


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Trumpismul Simonei Halep

  1. Pareroloaga

    Romania curata ar insemna ca fiecare sa ne limitam la a scrie despre ce intelegem sau macar sa incercam sa respectam ce nu putem intelege pe deplin. Un articol atat de slab, inexact si de un amatorism feroce cu siguranta nu se potriveste prea bine cu o „Romanie curata”, pe care o jucatoare ajunsa pe locul 1 o reprezinta cu succes in ciuda soparlelor de acest tip. Si chiar daca nu ar fi un articol atat de slab, titlul este complet nepotrivit. Sa compari chiar si in spiritul „jurnalistic” o sportiva ca Simona Halep cu Trump e o aberatie monumentala.

    Va recomand sa insistati asupra faptelor, sa urmariti mai multe jucatoare doar pentru a intelege mai multe despre context si sa incercati sa nu scrieti un articol curat, nu o compunere de admitere la un tabloid slabut.

    P.s. Inca de la prima fraza aratati exact cat de putin stiti despre ce scrieti. Simona Halep a fost pe locul 2 luni intregi cand erau in activitate jucatoarele „puternice”, pana si cea mai buna dintre toate, Serena. Prin urmare a fost in topul topului, daca imi e permis sa scriu asa, mult timp si sa incepeti articolul in acest fel este doar o dovada clara de amatorism. Sa nu mai vorbesc despre „eclipsele de formă ale altor jucătoare de vârf”. Alta perla.

    Reply
  2. turnesol

    Vaai, dle Tudoran,
    astazi va jucati cu nuca la perete!
    Unde-i Trump , pana la urma?!!?
    Puteti sa va imaginati cam cata presiune e asupra ei,
    de cativa ani, in cel mai mediatizat sport feminin , la nivel mondial,
    de-a lungul intregului an?!?
    Credeti ca ea nu stie unde sunt problemele, cand tot timpul declara ca la varf,
    80% din diferenta o face mentalul?!?
    Daca fanilor ei le vine s-o ia razna, de-a lungul atator meciuri, pe care nu le pot urmari din cauza valurilor de emotii, cum le face ea fata, in prima linie?!

    Reply
  3. Stefan Bragarea

    Domnule Tudoran
    Devine plictisitor – iar sunt de acord cu dvs.
    Și totuși, nu trebuie uitat că la acest nivel valorile jucătoarelor sunt atât de apropiate încât se poate întâmpla orice, oricând.
    By the way – ce treabă are Trump cu chestia asta?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *