Daniel Befu

Tragedie. Vecini cu tomberonul de gunoi al Bucureştiului

Dacă ar fi un fotoreportaj din avion al National Geographic, ne-am crede în Yellowstone, din cauza unui muntişor ca un crater, din vârful căruia emană un fir de fum invizibil. Pe lângă baza muntelui, eşti copleşit de nuanţele pârâului şerpuitor şi al ochiurilor de apă, care merg de la negrul verzui al muşchiului de pădure, trec prin verdele smarald care-ţi fură ochii şi prin culoarea miezului de pepene galben, subit se metamorfozează în culoarea nisipului saharian, ca apoi toată această poezie să se dilueze în Lacul Morii. Sunt zemurile multicolore ale unui amestec de resturi omeneşti, gunoaie filtrate de sol şi nămol cărat cu camioanele pe malul râului Dâmboviţa. Toate astea se petrec după ce bietul râu curge (fără să vrea) peste graniţa imaginară a Capitalei noastre, Bucureşti.

Groapa de gunoi Rudeni (Google Earth)

Groapa de gunoi Rudeni (Google Earth)

Zona de la graniţa comunei Chiajna, Chitila şi Bucureşti a fost blestemată de zeci de ani să fi fost ”aleasa” autorităţilor pentru a deveni hyper-coşul de gunoi colector a resturilor casnice provenite de la o treime din populaţia de 1,9 milioane de locuitori. În total, Bucureştiul are trei astfel de coşuri de gunoi enorme. Pe lângă muntele de deșeuri de la Rudeni (şi înaintea lui groapa de gunoi de la Giuleşti Sârbi), mai sunt celebrul pisc de la Glina şi versantul de la Vidra. E o realitate. Producem gunoi şi trebuie să-l stocăm undeva. Ca şi cum groapa de gunoi n-ar fi de ajuns, fix lângă ea operează compania Stericycle un incinerator de deşeuri medicale provenite de la spitalele din Bucureşti, dar şi mai multe companii de sortare a deşeurilor pentru reciclare. Tot acolo se află şi parcul auto care colectează gunoiul din Sectorul 1 al firmei Romprest. Primarul Chitilei, Emilian Oprea, a numărat 19 de operatori care învârt gunoiul pe toate părţile, până-l scutură de toată duhoarea din el.

Groapa de gunoi Rudeni (Google Earth)

(sursa: Google Earth)

Localnicii încep să se revolte

Oamenii din zona de nord-vest a Capitalei nu mai rabdă și încep să spună cu glasuri tot mai unite: ”Stop joc”. Nu le mai convine să trăiască vieţi infecte la propriu. Vor să poată respiră aer curat în timpul ce le-a fost dat pe pământ. Şi au izbutit o prima victorie, obligând practic autorităţile şi pe operatorul gropii de gunoi Glina, compania Iridex, să se aşeze faţă în faţă, pentru o dezbatere privitoare la destinul gropii de gunoi şi a soluţiilor prin care se poate închide robinetul de halenă care bagă boala-n locuitorii unor părţi din Chitila, Dragomireşti, Chiajna şi Militari.

Ovidiu Paraschivescu, tânăr din clasa de mijloc: 

”În 2013, având 31 de ani şi la mai puţin de două luni până la venirea primul meu copil, căutam împreună cu soţia mea o locuinţă care să ne ofere suficient spaţiu pentru o familie în creştere. Am ales zona Bucureştii Noi-Chitila pentru că este mai puţin aglomerată, aproape de locurile noastre de muncă, cu acces rapid la parc, zone de cumpărături, piaţă şi acces la centura oraşului pentru călătorii în afara sa. După lungi căutări, am găsit locul ideal: un apartament într-un bloc nou, cu 3 camere şi o terasă suspendată la etajul 2, cu gazon şi spaţiu suficient să ne creştem relaxaţi familia. Blocul este situat vis-à-vis de un mare centru comercial, vânzătorul ne-a asigurat de calitatea zonei, vecinii erau în mare parte tineri, ce să mai. Am finalizat actele la început de decembrie 2013 şi ne-am mutat. A fost cea mai fericită iarnă şi ne pregăteam de o primăvară pe terasă. Până în prima zi când am simţit mirosul înţepător de sulf, într-o seară din martie 2014. Şi cam atunci s-a terminat toată aventura noastră frumoasă. De atunci, ce puţin o dată pe săptămână, uneori seară de seară, vântul aduce dinspre groapa de gunoi Rudeni un miros toxic, persistent şi insuportabil degajat cel mai probabil din procesul tehnologic, care îţi intră în casă dacă deschizi ferestrele să aeriseşti, mai ales vara la temperaturi de peste 30 de grade şi de care efectiv nu poţi scăpa. Brusc, m-am întors în timp 25 de ani şi m-am simţit ca acasă. Eu m-am născut şi am copilărit la Codlea, în judeţul Braşov. În caz că nu ştiţi, Codlea este vestită pentru industria sa chimică, prelucrarea de mobilă, culturile de legume (acum toate dispărute) şi… fabrica Protan. Adică locul în care sunt prelucrate toate resturile animaliere din arealului judeţului Braşov şi nu numai. Ei bine, oraşul Codlea este bântuit de mirosuri pestilentioase de când mă ştiu eu. Ani de zile mi-am dorit să scap de acolo şi am făcut asta, odată ajuns la facultate…

După duşul rece al realităţii, în condiţiile în care ai un bebeluş (în mai 2016 aşteptăm să sosească şi o fetiţă), când afli că această situaţie persistă de ani de zile, când citeşti cât de toxic este hidroxidul sulfurat din atmosferă, îţi cam vine să pleci din nou. Sau alegi varianta curajoasă şi soliciţi autorităţilor să ceară respectarea legii de către cei responsabili. Şi asta am făcut. Nu mai suport să trăiesc într-o ţară în care, cu dovezi clare şi cu mărturiile a sute de oameni, dreptul la viaţă şi sănătate ne este încălcat zi de zi, ne creştem copiii în poluare, gunoaie şi riscuri de sănătate la fiecare pas. Promisiunea de ţară europeană este departe de realitate. Aşa că am decis să mă implic cât pot de mult, alături de alţi locuitori din zonă şi chiar vecini de locuinţă. Din vara lui 2015 am început şirul lung de discuţii cu APM, Garda de Mediu, ofiţerii de mediu, s-a ajuns până la preşedinţie şi guvern, chiar autorităţi ale Uniunii Europene. Am făcut sesizări, am trimis sms-uri după sms-uri către ofiţeri, la solicitarea acestora, de fiecare dacă când am simţit deversările, am descoperit zeci de poveşti similare ale altor locuitori care fac eforturi să izoleze şi să sisteze problema, toate ca să ajungem în punctul de astăzi. Adică groapa în continuare funcţionează, mirosul în continuare se simte, noi în continuare suntem expuşi riscurilor de îmbolnăvire şi nicio autoritate până acum nu a tras o concluzie: de unde provine acest gaz şi cine este responsabil de el”.

Groapa de gunoi Rudeni 2

Vedere către groapa de gunoi Rudeni

Andrada, tânără întreprinzătoare din clasa de mijloc: 

”Să te muţi într-un cartier dintr-o zonă limitrofă a unui oraş mare nu este o decizie simplă. Implică complicaţii la nivelul transportului, o oarecare depărtare de prieteni, dar şi de tot felul de activităţi sociale. În acelaşi timp îţi oferă linişte, preţuri mai bune pentru apartamente noi şi mari (faţă de ce poţi găsi în oraş), linişte şi…aer mai curat.  Cel puţin asta am crezut noi când am luat hotărârea să ne mutăm în Chitila, într-un cartier rezidenţial nou. Ne-am adaptat repede la noua distanţă, am învăţat care sunt metodele să ajungem repede în diverse puncte şi am început să apreciem liniştea şi apropierea de toate instituţiile de care ai putea nevoie (poştă, taxe şi impozite locale etc)-cu ce n-am putut însă să ne obişnuim şi nici nu cred că ar fi bine să ne obişnuim este putoarea care şi-a făcut simţită prezenţa curând după ce ne-am mutat, putoare care apare odată la câteva zile, seara după oră 19.00 şi uneori persistă până la orele dimineţii.

Să spui că se simte un iz neplăcut ar fi un ,,understatement”. Pute cu o vehemenţă greu de descris-şi asta spune o persoană care s-a născut şi a crescut într-un oraş care avea la margine un ditamai mamutul petrochimic. Care a avut în copilărie drept reper ,,flacăra de la petrochimie”-se vedea noaptea reflectată pe cer şi era primul semn că am ajuns acasă din tabără, cu trenul. Într-o perioadă în care ecologia era o glumă, n-am simţit niciodată nimic similar cu duhoarea grea de ou clocit care coboară peste întreaga zonă cuprinsă între Chitila-cartierul Pajură-1 Mai- Crângaşi şi Militari, în funcţie de viteza şi intensitatea vântului.

Probabil zona în care mirosul se poate simţi cel mai puternic este cea a zonei comerciale Carrefour Colosseum. De multe ori e greu să ajungi la maşină din interiorul magazinului fără să te ia cu greaţă şi leşin, şi de alte multe ori miroase extrem de puternic în interiorul magazinului.

Nu se poate să fie normal! Nu se poate  fie încadrat acest lucru drept ,,disconfort olfactiv”. Nu este posibil  după ani  ani de petiţii, sesizări instituţiile statului să ridice din umeri neputincioase să spună, pe de o parte că nu ştiu exact despre ce vorbim, pe de altă parte că le e imposibil să găsească vinovatul şi să  rezolve situaţia. Nu se poate să trimită cetățenii de la unii la alţii ca de la Ana la Caiafa şi să acuze vid legislativ. Nu se poate efectiv ignoră o problemă de o asemenea magnitudine într-o capitală europeană şi iată că, totuşi …  se poate.

Încerc în fiecare zi să mobilizez cât mai mulţi dintre oamenii din jurul meu să facă presiune asupra instituţiilor statului, să nu accepte acest factor care ne afectează calitatea vieţii şi (în cel mai rău scenariu, deloc improbabil) sănătatea. Este încă greu de acceptat pentru mine că oamenii se pot mobiliza şi pot consuma timp pe tot felul de subiecte frivole, dar nu pot dărui câteva minute pe zi unui subiect atât de grav”.

Groapa de gunoi Rudeni (Google Earth)

Groapa de gunoi Rudeni (Google Earth)

De unde pute?

România Curată a dialogat cu Agenţia de Protecţia Mediului Bucureşti, cu staful tehnic al Primăriei Chiajna şi cu primarul Chitilei, cu conducerea Iridex şi a Stericycle, cei mai importanţi doi operatori care operează cu deşeuri în zonă, în încercarea de a găsi un răspuns la întrebarea ”De unde pute?”.

Florin Iordan, şeful Poliţiei Locale Chitila, nu-şi mai foloseşte experienţa, ochiul sau flerul, ci nasul. Cum îl păleşte un văl de duhoare, cum se duce să identifice sursa. Uneori cu de la sine mâhnire, alteori fiindcă i-o cere populaţia. Şi mai mereu se întoarce de la vânătoare cu coada între picioare: ”Avem mai mulţi operatori în zonă care nu respectă regulamentele de mediu. Dar nu le putem face nimic. Groapa de gunoi de la Rudeni e pe raza administrativă a teritoriului Bucureşti. Noi ajungem până la gard, ne uităm cum lucrează cu utilajele sus pe munte şi atât. N-avem voie să păşim în incintă, fiindcă nu-i pe raza Chitilei. La fel, firma Romwaste Solutions are centrul pe raza localităţii limitrofe, Dragomireşti. Au fost prinşi că au lăsat zeci de tone de deşeuri în soare şi de la căldură au început să aibă loc procese de degradare şi să emane mirosuri oribile. Au fost sancţionaţi, dar noi, cei din Chitila nu putem face nimic”.

Acelaşi lucru îl păţeşte şeful Poliţiei Locale Chitila cu depozitul clandestin de gunoi, în special deşeuri de la demolări, care a răsărit la câteva sute de metri de groapa Rudeni. Se uită cum creşte pe zi ce trece pe terenul viran de lângă şosea, dar nu e pe raza să administrativă. Acel câmp a fost efectiv transformat într-o groapă de gunoi clandestină, fiind vecin cu groapa de gunoi oficială. Dat fiind drumul de acces accidentat şi consecvenţa cu care se cară deşeuri de construcţii doar maşini mari pot să-l aducă. Nu se ştie cine-s vinovaţii, dar cert este că fix lângă ”groapa ilegală de gunoi” este amplasată autobază de camioane de gunoi a Romprestului. Surse credibile ale României Curate au spus că, de fapt, nu e o practică a companiei de gunoi, ci o ciubucăreala a şoferilor acestor camioane, care mai fac un ban, făcând mici servicii pentru diverşi cetăţeni care-i cinstesc.

Primarul Chitilei e nervos. A lansat deja pe site o petiţie pe site-ul primăriei  (vezi aici), unde a înşirat numele tuturor societăţilor care operează cu gunoi şi vrea după Paşte să dea liber oamenilor la semnături, pentru a merge apoi cu jalba-n proţap la mai marii ţării să-i rezolve problema. Nu ştim dacă o face fiindcă în trei luni sunt alegerile sau fiindcă s-a săturat. Cert e că această presiune publică în creştere îi va presa pe cei de la Ministerul Mediului (care până acum n-au comunicat cu România Curată pe subiect, deşi au fost solicitaţi s-o facă de acum trei zile)  nu doar să plimbe hârtii sau funduri de inspectori în maşini, care dau amenzi, unele anulate de judecatori, ci efectiv să închidă la propriu robinetul de putoare.

Iridex Group: Mirosurile sunt în limite rezonabile

Sorin Matei, şeful Serviciului Tehnic de la Iridex Group Import Export SRL, operatorul gropii de gunoi Rudeni încă din 1999, a explicat pentru România Curată că ”Groapa de gunoi Rudeni” este un Centru de Management Integrat al Deşeurilor, care a fost luat ca etalon chiar de autorităţile Uniunii Europene. Directorul tehnic Sorin Matei nu neagă evidenţa, recunoscând că e imposibil că o groapă de gunoi de 25 ha să nu emane şi mirosuri. Acesta a ţinut să sublinieze însă că acestea sunt în limite rezonabile şi că firma ia toate măsurile să evite orice fel de poluare a mediului, începând cu bază gropii de gunoi, amplasată la 4 metri sub nivelul solului, care este ca o piscină uriaşă, izolată cu o membrană din material sintetic special. Această membrană de 2 mm este căptuşită cu un strat de argilă de 1 metru, pentru a impermeabiliza şi mai bine acel volum şi a nu lăsa ”zeama otrăvitoare” să se scurgă în apa freatică.

Însă Sorin Matei ne-a declarat că la o distanţă foarte mică de groapa Rudeni se află groapa de gunoi Giuleşti Sârbi, care este un focar de infestare a mediului, tocmai fiindcă nu are o astfel de membrană. De asemenea, directorul din Iridex ne-a declarat că atunci când gunoaiele sunt ”proaspete”, părţi din muntele de gunoi sunt acoperite cu folii ca nişte draperii uriaşe, ce pot fi mutate de colo-colo, unde e nevoie, care ţin mirosul captiv. De asemenea, mai nou, în zona ”activă”, unde se depozitează şi se nivelează sub formă de straturi gunoiul, se folosesc sprinklere cu soluţie deodorantă, care fac să precipite mare parte din vaporii urât mirositori din aer. Simultan s-au montat nişte aspiratoare uriaşe prin tot muntele de gunoi, care absorb gazele degajate în procesul de fermentare şi le duc la o instalaţie de ardere, care produce electricitate. Curentul electric produs de groapa de gunoi Rudeni e suficient, conform lui Sorin Matei de la Iridex, ca să lumineze un cartier de blocuri cum e Militari Residence. Adică exact unul din locurile unde oamenii se plâng că mirosul puturos le bate la geam. Directorul Matei consideră că e nedrept tirul de petiţii şi atacuri exclusiv la adresa Iridex, argumentul său de bază fiind că întreaga zonă e populată de numeroşi operatori care lucrează cu deşeuri, începând de la cei mai sus enumeraţi şi de noi, până la alţii care îşi au curţile de incintă mult mai aproape de cartierul Militari Residence decât groapa Rudeni. Un astfel de caz e al unui operator care sortează gunoaie, este pe Bulevardul Preciziei, adică chiar în oraş. În apărarea sa, Iridex a comandat la Institutul Naţional de Meteorologie un studiu prin care demonstrează scriptic că nu ei ar fi sursa mirosului. În acelaşi timp, deşi se ştie că gropile de gunoi pot fi focare de infecţie şi disconfort, autorităţile, respectiv Garda de Mediu şi APM, nu au capacitatea să măsoare evoluţia zilnică, la diverse intervale din zi, pe tot parcursul unui an la nici una din gropile de gunoi ale Bucureştiului din lipsă de resurse şi echipamente. Asta în ciuda faptului că totuşi, Bucureştiul e Capitală.

Compania Stericycle România este filiala celui mai mare operator de profil la nivel mondial. Firma a cumpărat incineratorul de deşeuri medicale de la compania Iridex în 2013, operând de altfel împreună, în aceeaşi incintă. Compania Stericycle încearcă să se extragă din orice controversă pe temă mirosurilor neplăcute, argumentul lor major fiind că ei respectă cele mai bune tehnologii de protecţie în domeniu existenţe. Puteţi citi aici întregul răspuns al Stericycle.

Vedere din Annua Residence către groapa de gunoi

Vedere din Annua Residence către groapa de gunoi

APM București spune că nu prea are treabă cu mirosul

Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti au fost destul de laconici, explicându-ne că rolul lor e să parcurgă ”procedura de reglementare şi emiterea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, să participe la dezbaterile publice organizate conform procedurii de emitere a actului de reglementare, să constate neconformitătile cu actele de reglementare emise, la sesizarea GNM şi/sau a altor autorităti competenţe conform atribuţiilor stabilite prin OUG 195/2005 aprobată prin Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare să, verifice conformarea cu prevederile din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu”. Reprezentanţii ANM Bucureşti ne-au comunicat că aplicarea sancţiunilor în caz de neconformare se face de către Garda Naţională de Mediu Comisariatul Municipiului Bucureşti. De altfel Garda de Mediu a aplicat de-a lungul vremii o serie de amenzi operatorului Iridex, dar acestea sunt mai degrabă simbolice comparativ cu dimensiunea problemei. Mai mult, o parte dintre amenzi au fost anulate în instanţă. Reprezentanţii Ministerului Mediului, rugaţi încă de luni să ne pună în legătură cu experţi din structurile subordonate care ne pot explica ce e de făcut în cazul mirosurilor neplăcute provenite de la groapa de gunoi Rudeni, nu ne-au răspuns până la acest moment, deşi ştiau că joi este dezbaterea privind revizuirea autorizaţiei de mediu a Iridex pentru groapa de gunoi Rudeni. Cei interesaţi pot studia aici linkul pentru consultarea documentaţiei depuse la APM Bucureşti de operatorul Iridex pentru dezbaterea publică ce va avea loc astăzi.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

17 thoughts on “Tragedie. Vecini cu tomberonul de gunoi al Bucureştiului

  1. Vasile

    Muntii de gunoi vor continua sa creasca rapid cata vreme nu se intreprind masuri energice pentru dezvoltarea colectarii selective a deseurilor in fiecare cartier paralel cu lamurirea cetatenilor despre importanta acestei actiuni si cu identificarea beneficiarilor (interni sau externi) care sa inchida circuitul. Aruncarea la gunoi a unei cutii de bere sau de Cola din aluminiu este o forma de poluare a mediului, dar si o forma grava de risipa, daca ne gandim ca pentru reciclarea unei tone de aluminiu rezultat din colectarea selectiva a deseurilor se consuma cu 95% (chiar asa, cu 95%) mai putina energie electrica decât pentru fabricarea unei tone de aluminiu primar. Daca producatorul de aluminiu din Romania nu e interesat de aceasta materie prima secundara care acum se arunca la gunoi, ea s-ar putea exporta altora mai inteligenti. Cu conditia sa colectam selectiv, frânând astfel cresterea mormanului de gunoaie.

    Reply
  2. zgabi

    Nu știu ce s- a intimplat dupa dezbaterea de la ANPM din 28 aprilie 2016, dar de atunci am mai simțit miros doar de 2 ori si in proportii reduse. Stie cineca care sun actiunile decise la acea dezbatere?

    Reply
    • Radu Costin

      Miros din nou noaptea dupa ora 23 in data de 26.05.2016 Sper sa nu avem o vara prea calduroasa…

      Reply
  3. Nicu

    Miros foarte puternic in seara de 01.07.2016. Poluarea este intentionata si cine o produce stie foarte bine ce face. Dovada este ca mirosul nu apare ziua, ci doar seara sau noaptea. Cunosc prea bine aceasta practica a fabricilor de pe vremea comunismului, care „dadeau drumul la miros” seara si noaptea.
    O alta dovada ca poluarea e intentionata si controlata: au „dat drumul la miros” ziua in timpul ploii torentiale din 29.06.2017, cand s-a indundat zona Garii de Nord. Au crezut ca ploaia va opri mirosul, dar norul nu s-a deplasat asa cum sperau ei si s-a simtit.
    Fiind intentionat si controlat, responsabilii pot fi identificati si trasi la raspundere, iar mirosul poate fi oprit simplu: sa nu mai faca ce fac atunci cand dau drumul la miros.

    Reply
  4. Florin T

    Florin 04.07.2016 ora 00.00
    Miroase ingrozitor la podul Constanta, am inchis repede geamurile. Ma asteptam fiindca vantul bate dinspre vest (disnpre groapa de gunoi). Eu cred ca in fiecare noapte este miros, dar la noi ajunge cand bate vantul catre oras. Am reperat si orele fiindca pare o treaba regulata. Eu adorm tarziu, si sunt cel putin 2 reprize pe noapte, la 00.00, la 02.00 , mai tarziu nu stiu fiindca dorm. Situatia persista din 2013-2014.

    Reply
  5. Roxana B

    Locuim in Chiajna de 5 ani si miroase de 3-4 ori pe saptamana, seara (uneori in 2-3 reprize), intotdeauna dupa ora 19, uneori si dimineata devreme pe la 6-7. Am remarcat ca mereu „profita” de vant si ploaie si apare mirosul exact atunci. Este un miros ingrozitor si extrem de toxic, iti intra in haine, in casa, iti ramane impregnat in nas si in cap. Singurul mecanism de aparare este sa ne baricadam in casa in secunda in care am simtit mirosul si sa asteptam pana trece ca sa putem aerisi. Mai rau este cand esti in parc cu copilul si nu ai unde sa fugi, ci trebuie sa inspiram cu totii cel putin 10 minute aceasta otrava pana cand reusim sa ajungem acasa. Oare cum si cand se va rezolva problema asta? Ce e de facut?

    Reply
    • Rodica Mirela

      Este incredibil: dupa zilele sarbatorilor de iarna, cat nu s-a lucrat, acum mirosul pare si mai evident; sau poate e de vina gerul? Eu stau treaza uneori noaptea si ma ingrozesc sau sunt chiar trezita de miros. Parca se incapataneaza sa se ascunda in colturi, langa dulap, dupa biblioteca sau hainele din cuier si sta pitit, doar, doar trec pe acolo si ma prinde de nas, ore dupa ce mirosul de afara s-a dus mai spre centrul orasului…nu cred ca am alta solutie decat sa ma organizez cand se face mai cald si sa pun geamuri termopan…oare asa scap fara sa ma mut in alt cartier?

      Reply
  6. viki

    In Craiova sunt acelasi probleme. De circa sase luni nu se mai poate respira nici ziua,niici noaptea.Miros de metanol,diluanti ,pesticide,pacura arsa, insecticide si alte otravuri.se simt in aer si din canalizari.Populatia,ignoranta,nici numai simte mirosurile de subsrtante toxice poluante.,se imbolnavesc ,dar nu stiu de ce.mai important este sa se ingramadeasca la mol pentru o tigai.Garda de Mediu,Agentia de protectia mediului trebuie sa se schimbe conducerea ,pentru ca nici macar la sesizari nu fac absolut nimic.A trai in Craiova pe strazile Brestei,Raului,Calugareni ,Alexandru cel Bun, Campia islaz in zona garrii etc este un calvar. Totul este scapat de sub control.Firmele care colecteaza deseurile periculoase nici nu au puncte lucru ci au doar sediul in locuinte ,nimeni nu se intreaba unde le depoziteaza si unde le ard.Ministerul Mediului de ce nu face un control la garda de mediu sa vada cun rezolva sesizarile.Este un genocid asupra populatiei.

    Reply
  7. Camelia

    Locuiesc pe sos.Chitilei in apropiere de Carrfour si sunt nevoita sa indur impreuna cu familia mirosul acesta pestilential si de nesuportat care apare in ultima vreme din ce in ce mai des – cca de 3 ori pe saptamana. Noaptea ma trezesc adesea ca nu mai pot respira de atata duhoare si inchid ferestrele, dar mirosul este deja in casa si in plamanii mei. Chiar nu se poate face nimic pentru a stopa acest fapt incalificabil? Am auzit ca azi incep controalele Garzii de Mediu la groapa, sa vedem ce masuri vor lua, cred ca au mai fost controale, dar nu s-a rezolvat nimic. Este absolut revoltator!

    Reply
  8. Rodica

    20-21.08.2016 de la orele 23:00 pana în jurul orei 3:00 a mirosit îngrozitor de puternic, suficient cât sa mă țină trează pana când am aerisit. E îngrozitor, nu ști în ce colț al casei sa te mai duci pentru a nu simți duhoarea. Din toată descrierea domnului Sorin Matei , mi se pare ca bate câmpii grav, s-a uitat la prea multe filme SF. Nu cred ca e nimic tehnologizat la standarde europene, din moment ce pute în halul ăsta. Deci domnii de la mediu, poate va faceți treaba și faceți măsurători și noaptea, nu doar ziua.

    Reply
  9. Vasiloiu

    Miros foarte puternic in dimineata zilei de 30.08.2016. Mirosul a inceput pe la 3:00 – 3:30 si a tinut in mai multe valuri, pana dupa ora 8:00. Mirosul avea o puternica si distincta componenta de miros de gaze, asa ca la aragaz sau la butelie. Asa cum spun multi comentatori pe alte site-uri, probabil este vorba de instalatia de biogaz de la groapa de gunoi. Probabil pe 30.08.2016 au dat drumul in atmosfera la surplus.

    Reply
  10. Dan

    Locuiesc in Rudeni si pot confirma ca mirosurile care vin de la groapa sunt, de cele mai multe ori, insuportabile. Nu stiu daca vin de la Sterycicle sau de la groapa dar nu se manifesta in permanenta – depind si de directia din care bate vantul dar, cu siguranta, de niste actiuni/activitati anume. Mirosul, asa cum ajunge el la noi este mirosul care se degaja din gunoierele „comuniste” care lasau in urma lor o dara lunga de zeama urat mirositoare. Asa ca pot doar presupune ca vin, totusi, de la groapa (ori de la gunoaie, ori de la levigat ori de la biogazul necaptat).

    In plus, un alt fapt deranjant (si, de ce nu, subiect pentru o investgatie jurnalistica), nelegat de subiectul Iridex este aparitia de cativa ani a unei gropi „paralele”, langa groapa Iridex, de data aceasta chiar in Rudeni, cu deseuri din constructii care a astupat in intregime o mare portiune dintr-o zona aferenta luncii Dambovitei – in fapt o balta cu stuf si foarte multe animale salbatice (rate salbatice, lifite, fazani, vulpi, arici, serpi, etc.) – un intreg ecosistem ce a fost distrus si a fost inlocuit cu un munte de pamant si moloz, pe care misuna „culegatorii” de fier vechi si de unde se ridica un praf infiorator de fiecare data cand bate vantul mai tare. Dar asta este un alt subiect…

    Reply
  11. Bogdan Barbulescu

    Confirm si eu prezenta acestui miros insuportabil si de neacceptat din zona Sos. Chitilei.
    Ne este frica de razboi, de rusi de Coreea de Nord etc, dar noi avem un razboi rece zilnic de zeci de ani, care ne omoara incetul cu incetul. Mai rau este ca nu ai un inamic cu nume si prenume cu care sa te razboiesti si inamicul se numeste sistemul medical, sistemul de invatamant, administratori gropi de gunoi, etc… Ce este de facut ? Pai in primul rand sa fim uniti, noi cei care inca mai gandesc in Romania si mai au curaj, sa fim uniti si perseverenti, din ce in ce mai perseverenti. Indiferenta naste monstrii ! Am hotarat sa ma alatur demersurilor pentru stoparea poluarii ! Hai si voi cei care traiti in indiferenta fata de voi, familia voastra si mai ales fata de lucrarea pe care Dumnezeu a facut-o ! De ce va este frica ?

    Reply
  12. Rodica Mirela

    Au venit caldurile si cu ele s-au pornit mirosurile. De aproape o saptamana in zona stadionului de pe Calea Giulesti miroase iarasi noaptea. Incepe pe la ora 1 si uneori continua pana cand incep pasarile sa cante si se lumineaza. Invatam in copilarie, in comunism, ca e bine sa deschizi geamurile si sa aerisesti casa…se pare ca in capitalism ne salveaza creditele pentru termopane etanse si aparate de aer conditionat…multumim, pentru ca am devenit o societate ‘mai’ civilizata…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *