Aproape 100 de milioane de lei a fost profitul declarat recent, pentru anul trecut, de către firma Frasinul SRL (din Anieș, jud. Bistrița-Năsăud), deținută de Traian Larionesi, care a înregistrat și o cifră de afaceri record în 2025, de aproape 700 de milioane de lei.
Pentru afacerile cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Frasinul e cercetată penal de DNA în dosarul din jurul baronului local al PSD, Radu Moldovan. Dar Larionesi e trimis în judecată pentru corupție încă din 2022. Cum procesul băltește, nimic nu împiedică Frasinul și pe patronul ei să construiască stadion acasă la Lia Olguța Vasilescu, să construiască cazarmă militară pentru MAI, să câștige contracte pe bandă rulantă cu alte mari instituții publice, de la CNI, la Apele Române și Romsilva, și să se bage, din acest an, în lupta pentru banii de autostrăzi.
Frasinul a devenit cunoscută în România ca firmă de exploatare a lemnului, fiind, ani la rând, cea mai mare firmă de exploatare forestieră autohtonă, lider în Cartelul Lemnului, sancționat cu o amendă de 27,6 milioane de euro, în 2020, de Consiliul Concurenței.
Succesul Frasinul a fost unul exploziv. În 2020, când încă se mai ocupa cu tăiatul pădurilor, Frasinul avea 21 de milioane de lei (cifră de afaceri) și 290.000 de lei profit După un deceniu, Frasinul a ajuns la peste 111 milioane cifra de afaceri și peste 4 milioane profit. În 2022, atingea un vârf de 250 de milioane cifră de afaceri și se apropia de 10 milioane profit. După un mic recul (al cifrei de afaceri, nu a profitului) în 2023, un an mai târziu, cifra de afaceri trecea de 440 de milioane și 76 de milioane profit. Iar anul trecut, în conturile firmei lui Larionesi au intrat 695,54 de milioane de lei, iar profitul a fost de 98,748 de milioane de lei.
În ultimii ani, de când PSD Bistrița-Năsăud are în mod constant câte un ministru în Guvernele României (cel mai recent, la Economie, apoi la Energie, Bogdan Ivan), cifra de afaceri și profitul Frasinul au explodat. Sursa: Termene.ro
Vă gândiți că domnul Larionesi și compania lui au pariat pe criptomonede ori au investit în inteligența artificială? Ei bine, nu. Zeci de contracte de infrastructură publică se află în spatele succesului fulminant. Nu doar sumele totale sunt spectaculoase, ci și diversitatea contractelor și aria lor de acoperire. Singură sau în diferite asocieri, Frasinul a construit sala de sport din Bistrița și are în construcție Stadionul Tineretului din Craiova, ridică un campus universitar la Suceava, o cazarmă militară la Bistrița și lucrează la centura Comarnicului, în Prahova. Eficientizează energetic spitale, reface drumuri județene și naționale, face ample lucrări de irigații, se mai ”încurcă”, din când în când, cu școli ori cu diferite contracte pe la păduri (să nu uite de unde s-a ridicat).
De astfel, și portofoliul de clienți e extrem de bogat: Compania Națională de Investiții (cu mai multe contracte) Consiliul Județean Dolj (în fieful Olguței Vasilescu), Consiliul Județean Bistrița-Năsăud (acasă, cum ar veni, și în fieful baronului PSD Radu Moldovan), Consiliul Județean Prahova (contract de pe când era președinte Iulian Dumitrescu), Consiliul Județean Sălaj (în vecini, la Dinu Iancu Sălăjanu), Ministerul Apărării Naționale, Administrația Națională Apele Române, Romsilva, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Registrul Auto Român, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava. Lista nu este nici pe departe exhaustivă.
Un dosar DNA uitat, un proces de corupție în așteptare…
Până în urmă nu cu mulți ani, Traian Larionesi era cunoscut pentru fotografiile de la împușcat tigri și elani, mașini de teren de colecție, vânătoare din elicopter și exploatări masive de păduri, pe care le livra la Schweighofer. În urma lor s-a trezit implicat și într-u un prim dosar de penal, în 2015, când procurorii anti-corupție au descris o amplă schemă de câștigare cu dedicație a licitațiilor pentru tăierile de arbori.
Dacă de dosarul penal amintit s-a ales praful, în 2020 Frasinul n-a mai scăpat de amendarea de către Consiliul Concurenței pentru cartelizarea pieței lemnului.
”Companiile își coordonau comportamentul prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial privind necesarul de materie primă, politica de achiziție de masă lemnoasă, organizarea internă, precum și strategia comercială de participare la anumite licitații sau conduita de a licita/de a nu licita la anumite partizi/loturi de masă lemnoasă. În acest fel, companiile eliminau concurența dintre ele în cadrul licitațiilor pentru a adjudeca masa lemnoasă la cel mai mic preț posibil, de cele mai multe ori, în detrimentul statului care încasa mai puțini bani”.
Fragment din comunicarea Consiliului Concurenței, din 2020, privitoare la amenda record de 26,6 milioane de euro, aplicată firmelor din Cartelul Lemnului. Frasinul a fost amendată cu 600.000 de euro, cea mai mare sumă pentru companiile românești de exploatare a lemnului, fiind depășită doar de amenzile primite de firmele de prelucrare Schweighofer (HS Timber mai nou), Kronospan și Egger.
Doi ani mai târziu, în noiembrie 2022, Traian Larionesi a fost trimis în judecată pentru corupție, de această dată pentru contractele de infrastructură. ”În perioada 2014-2015, în contextul implementării a două proiecte finanțate din fonduri nerambursabile ce vizau modernizarea infrastructurii rutiere forestiere în comunele Josenii Bârgăului și Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, administratorii celor două societăți ar fi pus la dispoziția reprezentanților celor două comune mai multe documente nereale pe care aceștia din urmă le-ar fi depus fără vinovăție la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.)”, se arată în rechizitoriul procurorilor, din 2022.
Ca răspuns, o lună mai târziu, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, condus de Radu Moldovan (PSD), l-au făcut cetățean de onoare pe Traian Larionesi. După mai bine de doi ani și jumătate, procesul băltește și încă n-a ajuns nici măcar la o primă decizie pe fond. Astfel că Frasinul poate continua să participe și să câștige licitații.
Nota bene. Cea de-a doua firmă, Dimex SRL, și patronul ei, Ioan Scurtu, trimiși în judecată pentru corupție în același dosar cu Frasinul și Larionesi, au fost implicați, recent, într-un alt scandal public, care a dus la anularea licitației pentru Centura Metropolitană a Clujului, după ce jurnaliștii de la Public Record au dezvăluit că Dimex a falsificat documentele licitației, menționând ca partener o firmă care nu-și dăduse acordul pentru asta.
Și mai recent, Frasinul și unul din frații Larionesi sunt implicați și în scandalul de corupție din jurul baronului PSD de Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Printre altele, acuzațiile procurorilor sunt legate de supra-evaluarea contractelor publice de care a beneficiat Frasinul.
Baronul, purtătorul de cuvânt și afaceristul
Și așa ajungem la una din posibilele explicații ale succesului uluitor al afacerilor lui Traian Larionesi și a firmei Frasinul. Sunt deja ani la rând de când, mai puțin cunoscutul la nivelul publicului larg național, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, a reușit să-și impună oameni în Guvernele PSD ori din care a făcut parte și PSD. După ce Doina Pană, ministră a Apelor și Pădurilor, a fost izolată în PSD (potrivit surselor România Curată/ Verde Curat, pentru că ar fi refuzat să treacă anumite linii roșii), tot la Ape și Păduri a fost numit senatorul PSD de Bistrița-Năsăud Ioan Deneș.
Promovat tot de la Bistrița-Năsăud, mult mai influent decât predecesorii săi este Bogdan Ivan, care și-a început cariera ca purtător de cuvânt al lui Radu Moldovan, înainte de ajunge deputat, apoi ministru al Cercetării și al Economiei în Guvernul Ciolacu și, cel mai recent, ministru al Energiei în Guvernul Bolojan. Pe lângă funcțiile publice, Ivan a devenit, anul trecut, și prim vicepreședinte ale PSD.
Este momentul în care pe Traian Larionesi îl regăsim, în diferite contexte, lângă lideri PSD. În august 2022, Marcel Ciolacu a participat la inaugurarea sălii sporturilor din Bistrița, construită de Frasinul, cu 30 de milioane de euro de la CNI și CJ Bistrița-Năsăud, ocazie cu care, în mod public, l-a invitat pe Larionesi să se înscrie în PSD. Doi ani mai târziu, în perioada dezbaterilor din Parlament legate de noul Cod Silvic, Larionesi m-a sunat și ne-a amenințat cu procesele pentru că am reamintit acel moment.
În aprilie 2023, ministrul Economiei din acel moment, Florin Spătaru, a participat la inaugurarea noi fabrici de peleți Star Gate, de la Ilva Mică, tot a afacere a familiei Larionesi. Gazdă a vizitei a fost… Bogdan Ivan.
Bogdan Ivan, Florin Spătaru, Larionesi (de la stânga la dreapta în ambele fotografii), la inaugurarea fabricii Star Gate, de la Ilva Mică
La sfârșitul anului 2024, pe România Curată am dezvăluit modul în care statul român nu și-a exercitat dreptul de preempțiune pentru achiziționarea a 1.000 de hectare de pădure din Moștenirea Banfy din județul Mureș, deși Ministerul Mediului avea în acel moment o sumă mult mai mare, neutilizată, aprobată în buget, pentru achiziția de păduri. Cel care a profitat de această situație a fost Traian Larionesi, care a achiziționat pădurea la un preț super-avantajos.
Cu o valoare de aproximativ 43 de milioane de euro (fără TVA), construirea Complexului Sportiv Tineretului, acasă la Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, este unul dintre proiectele majore ale Frasinul, aflat în derulare (stadiu lucrări în luna mai 2026, foto: Agenda Construcțiilor).
Câtă vreme procesul de corupție zace în așteptare, Traian Larionesi n-are probleme să-și multiplice contractele publice, cifra de afaceri și profitul. Cu atât mai mult dacă PSD preia guvernarea cu Bogdan Ivan în viitoarea componență a Executivului.
Imperiul Frasinul e în plină expansiune. Doar în prima parte a anului, în diferite asocieri, a depus dosare și intrat în licitațiile a cel puțin trei proiecte majore de infrastructură: un tronson din Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, pentru un inel ocolitor al Craiovei și, cel mai recent, pentru o legătură între A0 și Aeroportul Otopeni.
IMPORTANT: În noiembrie 2024, Traian Larionesi ne-a sunat să ne amenințe cu procesele, pentru că am scris despre legăturile lui cu Marcel Ciolacu, în timpul dezbaterilor din Parlament pe Codul Silvic. Nu ne-a intimidat, chit că în acel moment, avocata Schweighofer și deputată în acel moment, Cristina Trăilă, ne dăduse deja în judecată, încercând să ne blocheze activitatea. Am mers mai departe și, în cele din urmă, modificările anti-hoție la Codul Silvic au fost adoptate. Procesele, cel în care ne-a dat în judecată avocata Schweighofer, dar și cel deschis, mai recent, de Romsilva și directorul ei general, merg mai departe. Mulțumim, tuturor celor care ne-au sprijinit investigațiile și luptele în justiție pentru pădurile României și mulțumim celor care veți dona pentru a le putea continua.
Citește pe România Curată:
Miza grabei lui Grindeanu de a deveni prim-ministru. Interesele de miliarde și rețelele clientelare
