Primăria Clujului a organizat o dezbatere publică pe tema noului Plan Urbanistic General, intrat deja în vigoare, deocamdată în paralel cu cel vechi. Municipalitatea a pus în discuţie din start anularea interdicției de a se mai construi în Făget, prevăzută în acest PUG, dar punctele de vedere ale celor prezenţi au fost extrem de clar poziţionate împotriva ridicării de case sau blocuri în această pădure din intravilanul Clujului. Emil Boc s-a lăsat convins de arhitecţi şi a întors armele împotriva propunerii de anulare a interdicţiei de construire în Făget. Cel puţin la nivel declarativ.
La dezbatere au fost prezenţi mai mulţi arhitecţi cunoscuţi, printre care Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Emanoil Tudose şi Vasile Mitrea, care au desenat pe planşe în anii ’60 actualele cartiere ale oraşului, Adrian Borda şi Eugen Pănescu, realizatorii noului PUG. Cu toţii au cerut ca poienile să fie considerate părţi integrante din păduri şi să nu fie judecate după prevederile din Codul silvic, care permite construirea pe 5% din suprafaţa forestieră deţinută; de asemenea, ei au cerut să nu se dea autorizaţii de construire în livezile pe de dealurile oraşului, cel puţin până la realizarea unui nou PUG, peste 10 sau 15 ani. “Considerăm că, în acest moment, există destule spaţii pentru dezvoltarea de locuinţe. La un simplu calcul, pe spaţiile identificate de noi se pot ridica locuinţe pentru 150.000 sau chiar 200.000 de oameni. Nu cred că oraşul se va dezvolta mai mult de atât în următorii 10-15 ani”, a spus Adrian Borda, considerat la Cluj “părintele PUG”.
Zona Făget a intrat în intravilan în 1999, din nevoia Clujului de a avea mai multe spaţii verzi. În ciuda interdicţiilor, acolo s-au construit deja case, botezate “cabane”. “Este pădurea minciunii. Oamenii şi-au construit locuinţe permanente, pe care le-au numit cabane, pentru că aşa funcționau lucrurile în vechiul PUG. E ridicol să spui că în timpul săptămânii locuiesc în apartamentul din bloc, iar de sâmbătă mă mut în pădure. Acum ce se dorește? Să se reintroducă nevoia de minciună? Îmi fac o casă de vacanță la 200 de metri de oraș. Să fim serioși: numeni nu vrea o casă de vacanță la câteva sute de metri de locuință”, a subliniat Borda. “Este adevărat că Făget este pădurea minciunii şi trebuie să ne oprim aici. Din punct de vedere profesional, urbanistic și științific al gestiunii orașului, construcţiile nu au ce căuta în Făget”, s-a alăturat Şerban Ţigănaş.
”Să accepți să construiești în mijlocul unei păduri e un sacrilegiu, e împotriva firii şi a bunului simț. Poiana face parte din pădure, nu o poți separa și să-i dai altă încadrare. E un artificiu grosolan ca să se poată profita apoi să se încerce edificarea de construcții acolo. Noi avem mii de hectare goale, bune pentru construit și acum vrem să aprobăm Făgetul. Nu se poate”, s-a indignat şi Emanoil Tudose.
“Interesul a sute de mii de oameni, locuitorii Clujului, este mai important decât interesul a câtorva zeci, adică a celor care au terenuri în zona pădurii Făget şi care vor să-şi construiască acolo locuinţe”, au subliniat mai mulţi vorbitori.
În urma insistenţelor societăţii civile, primarul Emil Boc a spus că va refuza orice solicitare de a se construi în “poieniţele” din păduri. “Punctul dumneavostră de vedere ne ajută să îi putem refuza în viitor pe cei care vor dori să construiască în poieniţe, ca să folosesc o exprimare mai romantică. Noi, ca Primărie, suntem obligați să ținem cont de interesele tuturor cetățenilor Clujului, indiferent de părerea pe care o au. Suntem acționați în multe procese în instanță și au fost multe plângeri prealabile pe această temă și le-am promis celor care au fost în audiență la mine că voi deschide subiectul într-o dezbatere publică să vedem care este poziția și a specialiștilor și a altor oameni din Cluj pe acest subiect. Ați văzut astăzi punctul de vedere, Primăria a respins categoric orice fel de astfel de inițiative până în acest moment, am respins toate plângerile prealabile, avem acțiuni în instanță, e o dispută între a aplica prevederile Codului Silvic, care spun că se poate într-o limită de 5% și poziția fermă a Primăriei de a nu aplica deloc”, a spus Boc. Acesta a promis că va cere votul consilierilor locali pe o hotărâre care să reglementeze definitiv această situaţie.
Dar n-avem nicio garantie ca se va tine cont de punctele de vedere exprimate la dezbatere. Cum scrie si-n articol, deocamdata primarul a intors armele declarativ. Si, cum a spus la dezbatere Radu Mititean, a fost practic o audiere publica, nu o dezbatere. Oricum, Fagetul a fost agresat deja ingrozitor in ultimii 20 de ani. Pe vremuri mergeam aproape zilnic in Faget, acum mi-e groaza sa ma mai duc.
Cea mai socanta agresiune a fost construirea drumului forestier de la punctul din centrul imaginii spre amonte, pe malul drept geografic al pârâului Gârbău.
http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=46.720968&lon=23.527962&z=17&m=b
Apoi au aparut si cladirile. Pana atunci, valea Gârbăului din acest punct spre amonte era un paradis natural. Nu era decat un drum de care, la baza versantului stang. Era fantastic ca atat de aproape de un mare oras putea sa existe o asemene oaza de natura. In urma cu 15 ani, am vazut acolo doi lupi!
Drumul a mutilat valea si padurea si langa el silvicii, asa cum le sta lor bine, au plantat o specie introdusa invazivă (salcamul), in locul fagilor si teilor batrani.
Vreau sa extrapolez si sa atrag atentia ca, din pacate, la noi observ ca nici opinia publica ”bine intentionata” nu prea constientizeaza ca un drum construit de la zero, in zone naturale si semi-naturale, reprezinta o agresiune enorma asupra mediului, un dezastru ecologic, si o premisa pentru alte agresiuni. Si construirea de noi drumuri (forestiere sau nu) trebuie sa fie contestata de societatea civila. Deocamdata nu am cunostinta decat de campania de stopare a ”drumului lui Basescu”, si aceasta esuata, in mod tragic. Iar drumurile care au fost construite ilegal, fara sa se urmeze cu adevarat procedura EIA, ar trebui urgent inchise. In felul acesta drujbistii ar avea accesul, la suprafete mari de padure, mult ingreunat. Se pot pune bariere, se pot sapa santuri laterale in zonele greu de ocolit, trebuie doar sa se vrea. Ar rezolva mai mult decat o Garda Forestiera construita pe scheletul vechilor ITRSV-uri, care se ocupau doar cu musamalizari.
Imi amintesc cum a inceput marele proiect Pipera-Baneasa. I se arata omului o campie intinsa ,cultivata cu grau, marginita de padure, zona linistita, aproape bucolica, as zice. Vreti o casa cu etaj aici? Desigur. Dar dupa un an, la un metru de casa lui era alta, tot cu etaj, zona nu mai era de loc bucolica, alei inguste de tot cu sens unic, canalizare existenta pentru o locuire mult mai, sa zicem, sumara. Am vazut, e oribil, aproape sordid. Acuma, ma gandesc si eu, poate bat campii, am vazut atatea miselii in cei 68 de ani (multumesc, la fel) incat zic, doar zic, nu acuz: pai cei care si-au facut deja asa numitele cabane in acea zona a Fagetului n-or fi interesati ca zona sa ramana pe mai departe un pic mai pitoreasca? Si-atunci se aranjeaza o reactie a opimiei publice, ba chiar a societatii civile?
Hai sa nu fiu carcotas, e mai bine ca macar acum sa se opreasca ofensiva asupra acelei zone numite Faget. Dar se uita cineva pe legitimitatea constructiilor deja facute acolo? Intrebare retorica, desigur nu se uita nimeni.