Societatea Academică din România a lansat, în premieră, Enciclopedia parlamentarilor din Educație, în pregătirea dezbaterilor parlamentare privind noile legi ale învățământului

Parte a proiectului Monitorul Educației din România, Enciclopedia parlamentarilor din Educație este o analiză comprehensivă realizată de către o redacție formată din 15 elevi, studenți, părinți și cetățeni implicați de buna guvernare în domeniul educației. În ultimele luni, aceștia au analizat activitatea parlamentarilor care activează în Comisiile pentru învățământ din Camera Deputaților și Senat, focalizându-se pe biografiile acestora, declarațiile de avere și interese, precum și dacă aceștia au avut probleme cu legea sau anumite acțiuni în instanță. În pregătirea dezbaterilor parlamentare privind noile legi ale educației, echipa Societății Academice din România (organizația care implementează proiectul Monitorul Educației din România) face publice aceste biografii, pentru ca cetățenii să își poată cunoaște reprezentanții în comisiile care se vor pronunța pe marginea acestor legi.

Pe lângă biografiile parlamentarilor, aducem în atenția cetățenilor o analiză a activității membrilor acestor comisii, din perspectiva exercitării controlului parlamentar, a numărului de declarații politice/luări de cuvânt/poziționări în plen pe subiecte care vizează educația, inclusiv o trecere în revistă a succeselor legislative din primii doi ani de mandat parlamentar.

Concluziile analizei noastre asupra activității membrilor Comisiilor pentru învățământ din Camera Deputaților și Senat sunt:

Se remarcă drept o tendință un control parlamentar ineficient asupra instituției Ministerului Educației, mai ales din partea formațiunilor care alcătuiesc coaliția de guvernare. Aproximativ o treime dintre membrii Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților (8/26) nu au adresat nici măcar o întrebare Ministerului Educației pe parcursul primei jumătăți a mandatului parlamentar, aceștia fiind Elena Hărătău (PNL), Cătălin-Zamfir Manea (minorități), Onuț Valeriu Atanasiu (PNL), Vasile-Aurel Căuș (PNL), Aurel Nechita (PSD), Cătălina Ciofu (PNL), Ognean Crăstici (minorități), Ioan Cupșa (PNL), Olivia-Diana Morar (PNL), Dragoș Gabriel Zisopol (minorități). La Senat, camera decizională pe problemele privind educația, aproximativ o treime din senatorii care fac parte din comisie nu au exercitat controlul parlamentar asupra instituției care guvernează educația, aceștia fiind Sorin Mihai Cîmpeanu (PNL, care a ocupat funcția de ministru al Educației în această legislatură), Leonard Azamfirei (PSD), Vasile Dîncu (PSD, care a ocupat și funcția de ministru al Apărării Naționale în această legislatură), Ovidiu Puiu (PSD), Levente Novak (UDMR).

Dacă în cazul celor doi parlamentari care au ocupat funcția de ministru lipsa exercitării controlului parlamentar asupra Guvernului este înțeleasă, nu același lucru îl putem afirma despre deputații și senatorii care au ignorat pur și simplu această responsabilitate.

Cum au arătat lucrurile la Comisia pentru învățământ din Senat în această primă jumătate de mandat

În privința proiectelor legislative inițiate, Monica Cristina Anisie (PNL) și Irineu Darău (USR) au inițiat fiecare câte 17 proiecte de lege în domeniul educației, fiind cei mai activi la acest capitol din Comisie. Levente Novak, senator UDMR, nu a inițiat vreun proiect legislativ în domeniul educației, fiind codașul acestui clasament;
Cei mai activi și cei mai tăcuți pe subiectul educației de la Senat. Senatorul din Comisia pentru învățământ cu cele mai multe declarații politice din această primă jumătate a mandatului parlamentar este Ștefan Pălărie (USR), secondat de Silvia Dinică (USR) și Adrian Hatos (PNL). Ștefan Pălărie (senator USR), reprezentând opoziția, a luat de cele mai multe ori cuvântul de la tribuna Senatului (31 poziții) pentru a prezenta punctul de vedere cu privire la oportunitatea adoptării sau respingerii inițiativelor legislative. Din partea coaliției de guvernare, cea mai activă a fost Monica Cristina Anisie, care a luat cuvântul de 21 de ori pentru a prezenta oportunitatea sau lipsa oportunității în cazul unor proiecte legislative. Jumătate dintre membrii Comisiei pentru învățământ din Senat nu au susținut nici măcar o declarație politică privind subiectele aflate pe agenda zilnică la categoria educație, aceștia fiind Sorin Mihai Cîmpeanu (PNL), Rodica Boancă (AUR), Ovidiu Puiu (USR), Levente Novak (UDMR), Vasile Dîncu (PSD), Irineu Darău (USR), Irina Elisabeta Kovacs (UDMR), Lucica Muntean (PNL).
La capitolul întrebări și interpelări, cei mai activi parlamentari ai Comisiei pentru învățământ din Senat au fost Irineu Darău (USR), cu 31 de întrebări și interpelări, Rodica Boancă (AUR), cu 25 de întrebări și interpelări, Laura Georgescu (PSD), cu 22 de întrebări și interpelări, respectiv președinta Comisiei, Monica Anisie (PNL), cu 14 întrebări și interpelări.

Cum au arătat lucrurile la Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

La Camera Deputaților, cel mai activ deputat din Comisia pentru învățământ la capitolul proiecte legislative cu impact în domeniul educației este Natalia Intotero (PSD), secondată, la mică distanță, de un parlamentar al opoziției, Marius-Andrei Miftode și de o deputată neafiliată (parte a partidului REPER), Simina Tulbure.
La capitolul control parlamentar, deputații din Comisia pentru învățământ au adresat 116 interpelări Ministerului Educației pe parcursul acestor primi doi ani de mandat. Deputații care au exercitat controlul parlamentar în domeniul educației de cele mai multe ori provin din grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, cu președinta Comisiei, Natalia Intotero, clasându-se pe primul loc. Aceasta a adresat nu mai puțin de 22 de întrebări și interpelări Ministerului Educației, subiectele vizate fiind: elemente de interes privind programul ”Masă Caldă”, situația creșelor, tabletele acordate școlilor, bursele pentru elevii români din Ucraina, datele privind rezultatele elevilor cu performanțe academice deosebite, dar și consultarea în contextul noilor proiecte de lege privind educația. Pe locul al doilea la capitolul control parlamentar se află Adrian Alda, deputat de Arad, cu 15 întrebări și interpelări formulate la adresa Ministerului Educației.
,,Podiumul” este completat de doi deputați ai USR, Filip Havârneanu și Marius-Andrei Miftode, care au adresat fiecare câte 10 întrebări și interpelări Ministerului care guvernează sistemul de învățământ.
10 din cei 26 de membri ai Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților au adresat sub o întrebare/interpelare pe an către Ministerul Educației (8 dintre aceștia nu au exercitat deloc acest instrument de control parlamentar pentru domeniul educației). Este vorba despre Elena Hărătău (PNL), Cătălin-Zamfir Manea (minorități), Onuț Valeriu Atanasiu (PNL), Vasile-Aurel Căuș (PNL), Aurel Nechita (PSD), Cătălina Ciofu (PNL), Ognean Crăstici (minorități), Ioan Cupșa (PNL), Olivia-Diana Morar (PNL), Dragoș Gabriel Zisopol (minorități).
Patru deputați din Comisia pentru învățământ nu au comunicat deloc de la tribuna Camerei Deputaților pe subiecte care vizează educația sau sistemul de învățământ, dintre care doi reprezintă PNL (Ioan Cupșa, Olivia-Diana Morar), unul reprezintă USR (Mihai-Laurențiu Polițeanu) și unul reprezintă grupul minorităților (Ognean Crîstici).
Este de dorit ca, în cazul sistemului de învățământ și în perspectiva adoptării noului pachet legislativ în domeniul educației, colaborarea între partide să fie stimulată. Un alt aspect de remarcat cu privire la activitatea politică din această primă jumătate de mandat este posibilitatea ca opoziția să treacă prin Parlament legi cu impact în educație, având sprijin din partea tuturor forțelor politice. Un exemplu de menționat este inițiativa deputatelor Simina Tulbure și Oana Țoiu privind organizarea grupelor de acomodare pentru copiii anterior școlarizați în străinătate, care a fost adoptată cu unanimitate (Legea 277/2022). Cu alte cuvinte, există premise pentru opoziție constructivă în domeniul educației și aceasta trebuie valorificată.
O altă lege care a beneficiat de sprijin transpartinic vizează actualizarea cuantumurilor burselor românilor de pretutindeni și acordarea lor pe toată durata anului calendaristic, fiind inițiată de cele două președinte ale Comisiilor pentru învățământ (Natalia Intotero – PSD și Monica Anisie – PNL), semnată de parlamentari PSD, PNL, AUR, minorități, inclusiv un parlamentar al USR. Legea 167/2022 va intra în vigoare în anul universitar 2023-2024. Din partea PNL, inițiată de mai mulți senatori, a fost adoptată și o lege care vizează realizarea, de către Ministerul Educației, a unui Calendar al activităților extrașcolare pentru popularizarea științei (Legea 10/2022).
Tot în această primă jumătate a mandatului parlamentar, au fost adoptate inițiative legislative de natură să afecteze modul în care este folosită infrastructura educațională în comunități, un exemplu demn de menționat fiind Legea 271/2021, inițiată de parlamentari ai PSD, UDMR și minorități, care le va permite primarilor să schimbe destinația bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat pentur orice tip de activitate, la trei ani după întreruperea activității educaționale, fără a cere avizul Ministerului Educației.
Ambele Comisii pentru învățământ au început să organizeze dezbateri și evenimente publice de natură să implice mai multe categorii de beneficiari în procesul decizional la nivelul sistemului educațional, fapt care este salutar. Este important ca, în contextul elaborării noului pachet legislativ în domeniu, dezbaterile pe marginea legilor educației să aibă loc în prezența specialiștilor, fără ca vocile critice să fie cenzurate și fără a neglija funcția Parlamentului în acest proces de reglementare.
La capitolul comunicare cu cetățenii și respectarea Legii 544/2001, constatăm că doar 9 din cei 42 de parlamentari din Comisiile pentru învățământ au răspuns la cele două întrebări simple pe care SAR le-a adresat cu privire la activitatea lor cu impact asupra sistemului de educație (care sunt cele mai importante 3 realizări ale mandatului din perspectiva educației & numărul vizitelor în școlile din circumscripție în acest mandat). Aceștia sunt: președinta Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero, deputata Simina Tulbure, deputata Ana Predescu, deputatul Marius-Andrei Miftode, președinta Comisiei pentru învățământ din Senat, Monica Anisie, senatorul Leonard Azamfirei, senatorul Vasile Dîncu, senatorul Irineu-Ambrozie Darău, senatoarea Silvia Dinică. Ceilalți parlamentari nu au răspuns la aceste solicitări. Dintre respondenți, Anisie (PNL), Intotero (PSD), Darău și Miftode (USR) au menționat că au realizat vizite inclusiv în mediul rural, pentru a observa starea comunităților școlare din zonele insuficient deservite;

Printre recomandările pe care le adresăm parlamentarilor, pentru a-și eficientiza și transparentiza activitatea cu impact asupra școlilor și universităților, se regăsesc următoarele:

Îmbunătățirea comunicării parlamentarilor pe subiecte care vizează controlul parlamentar, popularizarea demersurilor de adresare a întrebărilor/interpelărilor – chiar și atunci când vine vorba despre partidul care nominalizează ministrul sau partenerii din coaliția de guvernare. De asemenea, este relevantă diversificarea surselor de inspirație a subiectelor care fac obiectul întrebării/interpelării (nu doar din presă sau rapoarte preluate de aceasta, ci și de la firul ierbii, grupuri și asociații ale părinților/profesorilor/elevilor/studenților/societatea civilă/cercetători). Pe lângă temele care sunt amplu dezbătute în media, precum transportul elevilor, burse sau situația închiderii/deschiderii școlilor, trebuie impuse ca subiecte relevante și probleme mai sensibile, precum poziția Ministerului privind plagiatul sau cheltuirea fondurilor europene în programe ample, precum Programul național de educație remedială sau țintele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt de preferat întrebările punctuale, care deservesc nevoii de informare a cetățenilor;
Publicarea întrebărilor/interpelărilor și a răspunsurilor venite din partea Ministerului Educației și în format editabil, astfel încât ONG-urile și cercetătorii, cetățenii, grupurile de interes, jurnaliștii le pot prelua în eventuale cercetări, analize și anchete. În acest sens, menționăm existența pe circuitul parlamentar al Camerei Deputaților a unui proiect de hotărâre inițiat de mai mulți parlamentari ai USR (Rareș-Tudor Pop, Diana Buzoianu, Brian Cristian) în vederea asigurării caracterului editabil al unor documente (BP544/2022), proiect care ar putea fi îmbunătățit și preluat inclusiv în Senat;
Creșterea numărului de vizite, dezbateri și consultări în școlile și instituțiile cu atribuții în educație din mediul rural și zonele insuficient deservite, publicarea transparentă a rezultatelor acestor consultări din circumscripție;
Promovarea activităților în care parlamentarii sunt angajați în zilele în care activitatea parlamentară se desfășoară la nivelul circumscripției (joi și vineri) pe canalele de comunicare alese;
Publicarea regulată a rapoartelor de activitate ale comisiilor, dar și ale membrilor Comisiei pentru popularizarea demersurilor întreprinse pentru reglementarea sistemului de învățământ (pe pagina Camerei Deputaților/Senatului sau pe o pagină de Facebook sau Instagram dedicată, într-un limbaj prietenos cu publicul);
Publicarea din timp a agendelor/ordinii de zi pentru fiecare Comisie pentru învățământ (cu min. 2 zile înainte de desfășurarea ședinței), explicate pe interesul cetățenilor, astfel încât acestea să poată fi urmărite de către cetățeni, iar aceștia să poată formula puncte de vedere și opinii cu privire la oportunitatea proiectelor de lege. Ca un proiect pilot, poate fi utilizată platforma Senat Junior pentru a fi create videouri explicative privind proiectele de lege care sunt inițiate și/sau urmează a fi adoptate, pentru a crește implicarea tinerilor în activitatea de monitorizare parlamentară;
În contextul elaborării noului pachet legislativ în domeniul educației, credem că termenul de o lună avansat în coaliția de guvernare este insuficient pentru o dezbatere amplă în ambele camere ale Parlamentului. În acest sens și pentru a permite parlamentarilor să efectueze propriile consultări cu alegătorii pentru a putea depune amendamente, considerăm că perioada dezbaterii parlamentare ar trebui să reflecte nevoia de transparență, consultare și comunicare între aleșii naționali și electorat.

Organizația va continua să analizeze dezbaterile din Parlament pe marginea legilor educației și să monitorizeze activitatea aleșilor naționali în următoarea perioadă, în cadrul proiectului Monitorul Educației din România.

—

Proiect derulat de Societatea Academică din România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!