Redacția România Curată a primit din partea coporației MPI, care vrea să dezvolte proiectul de exploatare și prelucrarea a minereului Rășinari – Săliște, dreptul la replică de mai jos. La finalul acestuia suntem amenințați cu procese dacă mai publicăm articole fără să le trimitem lor să ni le verifice! În ciuda faptului că aprecierea noastră (subiectivă) e că acest drept la replică e o acțiune tipică de intimidare a mobilizării publice, redacția a decis publicarea acestuia. Într-un articol separat, ne rezervăm însă dreptul de a ne exprima propriul punct de vedere despre acest drept la replică. Articolele publicate pe proiectul de investigații de mediu Verde Curat de pe România Curată, despre acest subiect, înaintea primirii acestui drept la replică, pot fi citite aici, aici, aici și aici.
Poziția Verde Curat/ România Curată, legată de dreptul la replică de mai jos, aici (România Curată).
Stimate domnule Goțiu,
Stimată redacție România Curată,
Am luat act de materialele publicate în ultimele zile referitoare la proiectul integrat MPI Magnesium România, dezvoltat de Mineral Proiect Invest SA în județul Sibiu.
Considerăm legitim interesul presei pentru un proiect industrial de asemenea anvergură, precum și dezbaterea publică privind implicațiile sale asupra mediului și comunităților locale.
Respingem însă ferm prezentarea unor riscuri potențiale drept consecințe demonstrate pentru proiectul Valea Dobra – Săliște, precum și utilizarea unor comparații cu alte exploatări fără prezentarea elementelor esențiale care le diferențiază de proiectul MPI.
În mai multe situații, materialele publicate transformă ipoteze care trebuie investigate în afirmații despre ceea ce s-ar întâmpla efectiv la Valea Dobra. În alte situații sunt utilizate exemple din Canada și Austria fără contextul necesar pentru ca cititorul să poată înțelege diferențele față de proiectul MPI.
Considerăm cu atât mai regretabil faptul că MPI nu a fost contactată înaintea publicării acestor materiale, nici pentru verificarea informațiilor referitoare la propriul proiect, nici pentru prezentarea punctului de vedere.
Pentru corecta informare a publicului, facem următoarele precizări:
1. Mina Munro din Canada a fost o exploatare de azbest
Fotografia utilizată pentru a ilustra „ce rămâne în urma unei mine de serpentinit” prezintă fosta mină Munro din Canada.
Ontario Geological Survey clasifică Munro drept fostă mină producătoare și indică azbestul drept materia primă principală exploatată. Documentația geologică oficială descrie inclusiv mineralizarea cu crisotil și corpurile de minereu de azbest.
Prezentarea acestei imagini drept exemplu pentru „ce rămâne în urma unei mine de serpentinit”, fără precizarea faptului esențial că Munro a fost o exploatare de azbest, creează o analogie înșelătoare cu proiectul Valea Dobra.
Nu există, în acest moment, un fundament factual pentru prezentarea unei foste mine de azbest drept imagine a viitorului proiectului MPI.
Solicităm corectarea acestei prezentări și menționarea explicită a faptului că Mina Munro a fost o exploatare de azbest.
2. Serpentinitul nu înseamnă automat azbest
Materialele publicate induc ideea că serpentinitul din zăcământul Valea Dobra conține azbest și că exploatarea acestuia va conduce la eliberarea unor fibre cancerigene.
Prezența azbestului în zăcământul Valea Dobra nu a fost demonstrată.
Serpentinitele au compoziții mineralogice variabile. Unele pot conține minerale asbestiforme, caz în care excavarea, concasarea, manipularea sau abraziunea materialului pot conduce la eliberarea de fibre. Prezența acestor minerale nu poate fi însă presupusă exclusiv din faptul că roca este serpentinit.
Tocmai de aceea, acest aspect trebuie verificat prin investigații mineralogice specifice. MPI va continua investigațiile dedicate acestui subiect în cadrul dezvoltării și evaluării proiectului.
Este esențial să se facă distincția între identificarea unui risc potențial care trebuie investigat și afirmarea că acel risc este deja demonstrat pentru un anumit zăcământ.
Prezentarea ca fapt a eliberării unor fibre cancerigene de către roca de la Valea Dobra, în absența demonstrării prezenței mineralelor asbestiforme în zăcământ, depășește datele disponibile în acest moment.
3. Cazul carierelor din Austria nu poate fi extrapolat automat la Valea Dobra
Cazul celor patru cariere din Burgenland este real și relevant pentru necesitatea investigării mineralogice a serpentinitelor.
În respectivele exploatări au fost identificate minerale asbestiforme în roca exploatată, iar materialul concasat fusese comercializat ca agregat și utilizat inclusiv în infrastructură.
Acest caz demonstrează necesitatea verificării existenței mineralelor asbestiforme înainte de a formula concluzii privind riscul asociat unui anumit zăcământ.
Nu demonstrează că orice serpentinit conține azbest și nici că zăcământul Valea Dobra prezintă aceeași compoziție mineralogică.
Utilizarea cazului austriac pentru a anticipa consecințe identice la Valea Dobra, în lipsa unei demonstrații privind comparabilitatea mineralogică a celor două situații, reprezintă o extrapolare care nu este susținută de datele prezentate.
4. Configurația proiectului MPI este prezentată inexact
Proiectul MPI Magnesium România este o investiție industrială integrată, dezvoltată etapizat:
- Faza 1: producția de hidroxid de magneziu de înaltă puritate (MDH) și oxid de magneziu de înaltă puritate (MgO);
- Faza 2: dezvoltarea capacităților pentru producția de magnezie electrotopită (Fused Magnesia);
- Faza 3: posibilă producție de magneziu metalic, ca etapă ulterioară de dezvoltare.
Producția de magneziu metalic nu face parte din prima etapă industrială a proiectului. Pentru această posibilă etapă ulterioară sunt analizate mai multe opțiuni tehnologice, iar soluția finală va trebui să parcurgă procedurile de evaluare și autorizare aplicabile.
De asemenea, roca extrasă nu este prevăzut să fie transportată direct cu camioanele de la carieră la uzina din Săliște.
Proiectul prevede aproximativ 2,4 km de transport electric pe cablu, în recipiente acoperite, până la un hub logistic, urmat de transport cu camioane electrice și acoperite, pe un traseu proiectat pentru limitarea tranzitului prin zonele rezidențiale.
O analiză a impactului proiectului trebuie să pornească de la configurația tehnologică și logistică efectiv propusă, nu de la caracteristicile unor exploatări diferite.
5. Licența de exploatare nu autorizează începerea lucrărilor
Obținerea licenței de exploatare reprezintă o etapă juridică importantă, dar nu echivalează cu acordul de mediu, autorizația de construire, autorizația de funcționare sau cu începerea efectivă a exploatării.
Proiectul trebuie să parcurgă procedurile de evaluare și autorizare prevăzute de legislația aplicabilă.
În cadrul acestora vor fi evaluate efectele relevante asupra aerului, apei, solului, biodiversității și comunităților locale și vor fi stabilite, după caz, măsurile de prevenire, reducere și monitorizare necesare.
Aceste proceduri includ și etapele de informare și consultare publică prevăzute de lege.
Evaluarea impactului proiectului trebuie făcută pe baza datelor tehnice, a studiilor de specialitate și a procedurilor prevăzute de lege, nu prin prezentarea anticipată drept certitudini a unor consecințe care nu au fost demonstrate pentru Valea Dobra.
În concluzie
MPI nu contestă dreptul presei de a investiga proiectul, de a formula întrebări și de a semnala potențiale riscuri.
Contestăm însă prezentarea unor ipoteze drept fapte demonstrate, utilizarea unor comparații fără prezentarea contextului esențial și publicarea unor informații inexacte despre configurația proiectului MPI.
O fostă mină de azbest din Canada și cariere din Austria în care a fost constatată efectiv prezența mineralelor asbestiforme pot constitui repere legitime pentru formularea unor întrebări și pentru investigații suplimentare. Ele nu constituie însă dovezi că zăcământul Valea Dobra conține azbest și nici că proiectul MPI va avea consecințele descrise în materialele România Curată.
Solicităm redacției România Curată:
- să corecteze informațiile inexacte indicate în prezentul drept la replică;
- să completeze contextul exemplelor și comparațiilor utilizate;
- să publice integral prezentul drept la replică, astfel încât cititorii să aibă acces și la poziția companiei la care materialele fac referire.
Având în vedere că a fost anunțată continuarea seriei, vă solicităm ca, înaintea publicării unor noi afirmații factuale sau tehnice privind proiectul MPI Magnesium România, să solicitați și punctul de vedere al companiei, pentru verificarea informațiilor care privesc proiectul.
MPI rămâne disponibilă pentru clarificări tehnice și pentru furnizarea informațiilor relevante care pot fi comunicate public.
Ne rezervăm dreptul de a utiliza toate mijloacele legale disponibile pentru protejarea intereselor și reputației companiei în situația publicării sau menținerii unor informații factuale inexacte referitoare la proiect, după ce acestea au fost aduse în atenția redacției.
Rămânem disponibili pentru clarificări tehnice și pentru un dialog bazat pe informații verificabile, respect reciproc și responsabilitate față de public.
Poziția Verde Curat/ România Curată, referitoare la dreptul la replică primit:
Articolele publicate pe România Curată, înainte de primirea acestui drept la replică:
IMPORTANT:
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat este finanțat din donațiile cititorilor. Acest lucru ne permite să abordăm subiecte sensibile pe care majoritatea celorlalte instituții de presă, dependente de banii partidelor și/sau ale corporațiilor, le evită. Mai mult, acest lucru ne asigură că putem publica articolele fără să fim nevoiți să le trimitem spre ”verificare” celor despre care scriem. Iar dacă dacă suntem dați în judecată pentru că nu ne supunem unei asemenea ”verificări”, tot donațiile și subscripțiile cititorilor ne-au ajutat și ne ajută să le putem susține și să le câștigăm. Dacă vrei ca investigații și articole precum cele despre proiectul Rășinari – Săliște să continue să fie realizate și publicate fără cenzură, ne poți ajuta cu o donație sau o subscripție, mai jos:
Procesele și amenințările cu procese nu ne opresc. Dacă vrei să nu ratezi viitoarele articole despre proiectul Rășinari-Săliște, dar și investigații de mediu pe alte subiecte, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat:
