Spre deosebire de alte instituții de presă, proiectul de investigații de mediu Verde Curat de pe România Curată este finanțat (prin donații și/sau subscripții recurente) de către cei care ne citesc. Nu primim bani din subvențiile publice ale partidelor politice, nu avem publicitate de la mari corporații care scot profit uriaș din distrugerile de mediu și nu facem greenwashing. Nu e deloc ușor să ne bazăm doar pe aceste surse de venit (și, uneori, pe bani obținuți din competiții internaționale), dar acest lucru ne oferă independența de a aborda subiecte prea ”sensibile” pentru majoritatea restului presei.
Și, mai ales, modelul de finanțare prin donații și subscripții directe de la cititori ne asigură că nu vom trimite vreodată informațiile pe care vrem să le publicăm să fie verificate, nici mai mult, nici mai puțin, de către cei vizați de investigațiile respective.
”Având în vedere că a fost anunțată continuarea seriei, vă solicităm ca, înaintea publicării unor noi afirmații factuale sau tehnice privind proiectul MPI Magnesium România, să solicitați și punctul de vedere al companiei, pentru verificarea informațiilor care privesc proiectul”, se arată într-un pretins drept la replică solicitat de compania MPI, care vrea să dezvolte o carieră la Rășinari și o uzină de prelucrare a minereului la Săliște, trecând și prin alte localități din Mărginimea Sibiului.
Că nu e o solicitare, ci o somație, mai exact o tentativă de intimidare, se poate citi după încă un paragraf: ”Ne rezervăm dreptul de a utiliza toate mijloacele legale disponibile pentru protejarea intereselor și reputației companiei”. Mai pe șleau spus, asta e formularea standard pentru o amenințare cu procese.
Pentru a nu exista dubii, lucru verificabil extrem de ușor în articolele care i-ai deranjat pe cei de la MPI, punctul lor de vedere e menționat de mai multe ori, cu trimitere la comunicatul de presă pe care l-au trimis (cu link activ către site-ul MPI), cu informații preluate de pe site-ul de prezentare al MPI și cu încă o trimitere către un articol din presa online unde compania își prezintă punctul de vedere. În fine, într-un alt articol, ulterior celor pentru care s-a solicitat dreptul la replică, dar înainte de transmiterea acestuia, sunt fragmente de la prezentarea publică pe care au făcut-o, în care sunt și explicațiile (punctele de vedere) ale reprezentanților companiei. Să soliciți puncte de vedere la propriile puncte de vedere e nițel ridicol, dar…
Dar mai mult decât ridicol, solicitarea punctului de vedere pentru verificarea informațiilor care privesc proiectul e o absurditate. Agențiile de publicitate, nu jurnaliștii, își trimit materialele de PR clienților lor, să verifice informațiile. De fapt, jurnaliștii au obligația să verifice informațiile făcute publice de companii, autorități publice, politicieni, nu cei din urmă să verifice ce scriu jurnaliștii!
Din păcate, există jurnaliștii și instituții de presă care își trimit articolele, reportajele, știrile etc. la verificat și ”bun de tipar” sau ”de emisie”. Cel mai celebru caz e cel al proiectului de la Roșia Montană, unde jurnaliști ori redacții întregi s-au conformat și și-au trimis producțiile ”la verificare”. Unele producții au fost ”corectate”. Altele, blocate.
Coincidență (sau nu) doi dintre directorii companiei canadiene Gabriel Resources și ai subsidiarei RMGC, care au vrut aurul de la Roșia Montană, sunt conectați la afacerea MPI din Mărginimea Sibiului. Iar un alt treilea personaj implicat în Afacerea Roșia Montană a fost unul dintre cei doi prezentatori ai proiectului MPI la Primăria Săliște (voi reveni cu detalii despre asta).
Că amenințarea cu datul în judecată dacă nu solicităm puncte de vedere pentru verificarea informațiilor pe care le verificăm (sic!) este o acțiune tipică de intimidare la adresa informării și mobilizării publice rezultă și din caracterul vădit netemeinic al dreptului la replică solicitat. Din respect pentru cititori am decis să-l publicăm, integral (poate fi citit aici – clic). Caracterul vădit netemeinic rezultă atât din faptul că ne atribuie afirmații sau judecăți de valoare pe care nu le-am făcut, cât și din contradicțiile atât între diferite părți ale dreptului la replică, cât și din cele cu informațiile pe care compania, respectiv diferite instituții le-au făcut publice.
IMPORTANT:
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat este finanțat din donațiile cititorilor. Acest lucru ne permite să abordăm subiecte sensibile pe care majoritatea celorlalte instituții de presă, dependente de banii partidelor și/sau ale corporațiilor, le evită. Mai mult, acest lucru ne asigură că putem publica articolele fără să fim nevoiți să le trimitem spre ”verificare” celor despre care scriem. Iar dacă dacă suntem dați în judecată pentru că nu ne supunem unei asemenea ”verificări”, tot donațiile și subscripțiile cititorilor ne-au ajutat și ne ajută să le putem susține și să le câștigăm. Dacă vrei ca investigații și articole precum cele despre proiectul Rășinari – Săliște să continue să fie realizate și publicate fără cenzură, ne poți ajuta cu o donație sau o subscripție, la butonul de mai jos.
DA, DONEZ ACUM (aici, clic) PENTRU CONTINUAREA INVESTIGAȚIILOR DE MEDIU VERDE CURAT
Să le luăm pe rând
- ”Materialele publicate transformă ipoteze care trebuie investigate în afirmații despre ceea ce s-ar întâmpla efectiv la Valea Dobra” (MPI). Articolele se referă la întreg proiectul: și la cariera de la Valea Dobra/Rășinari, și la transportul de la carieră, prin mai multe localități din Mărginime, până la teoretica viitoare fabrică de la Săliște, dar și la ulterioara utilizare a materialelor exploatate. Niciunul dintre problemele evidențiate la alte proiecte (prin studii științifice și/sau investigații jurnalistice) nu sunt prezentate ca certitudini cu privire la proiectul MPI, ci exact ca riscuri care necesită evaluare și răspuns public.
- ”În alte situații sunt utilizate exemple din Canada și Austria fără contextul necesar pentru ca cititorul să poată înțelege diferențele față de proiectul MPI” (MPI). Asta e doar o desconsiderare a cititorilor.
- ”Mina Munro din Canada a fost o exploatare de azbest” (MPI). Cu un clic pe link-ul menționat la sursa foto ar fi aflat că articolul documentar menționat ca sursă are titlul ”Serpentinite and Plants”. Pentru că azbestul de extrage din serpentinită.
Explicația fotografiei din documentarea originală, utilizată ca ilustrație, se referă clar la serpentinită, nu la azbest. Că un jurnalist din Canada și unul din România îi spune serpentinitei serpentinită nu e o chestiune care trebuie supusă ”verificării” de către o companie care vrea să exploateze serpentinită
- ”Materialele publicate induc ideea că serpentinitul din zăcământul Valea Dobra conține azbest și că exploatarea acestuia va conduce la eliberarea unor fibre cancerigene” (MPI). Nu scrie niciunde că zăcământul de la Valea Dobra ar conține azbest. Că exploatarea (în special concasarea și măcinarea) serpentinitei eliberează fibre cancerigene nu am spus-o eu, ci studiile științifice, citate cu link.
- ”Prezența azbestului în zăcământul Valea Dobra nu a fost demonstrată” (MPI). Aceasta este o afirmație extrem de importantă, pentru că nu eu, nu localnicii din Mărginimea Sibiului și nici vreo autoritate de reglementare NU trebuie să demonstreze că nu există azbest în zăcământul de la Valea Dobra. Potrivit principiilor precauției și prevenției din dreptul mediului, este obligația beneficiarului unui proiect (MPI în cazul de față) să demonstreze și să facă publice studiile potrivit cărora NU există azbest în zăcământ. Unul dintre studiile citate exact asupra acestui aspect avertizează: că evaluările pentru carierele de la Liguria (Italia) nici măcar nu și-au propus să verifice dacă există sau nu azbest în zăcământ, pentru că nu exista reglementare pentru asta. Altfel spus, o cercetare care vizează minereurile pe care o companie vrea să le exploateze industrial dintr-un zăcământ nu e obligatoriu să fi verificat dacă nu există și alte minereuri. MPI are obligația să facă publice aceste studii și să-i convingă pe cetățeni că nu au fost măsluite (că acuzații de falsificare a studiilor geologice de la Roșia Montană s-au făcut chiar în Comisia specială a Parlamentului, din 2013).
- ”Cazul carierelor din Austria nu poate fi extrapolat automat la Valea Dobra. Cazul celor patru cariere din Burgenland este real și relevant pentru necesitatea investigării mineralogice a serpentinitelor. În respectivele exploatări au fost identificate minerale asbestiforme în roca exploatată, iar materialul concasat fusese comercializat ca agregat și utilizat inclusiv în infrastructură” (MPI). Ei bine, și această afirmație este extrem de interesantă, pentru că scandalul închiderii carierelor din Austria este mai mult decât relevant. Răspunsuri oficiale ale Autorității Naționale pentru Resurse Minerale (ANRMPSG) și ale Cancelariei prim-ministrului, de acum jumătate de an, spun (ATENȚIE) că s-a solicitat licență de exploatare ”doar ca rocă industrială și de construcție, fără să își propună obţinerea şi valorificarea oxidului de magneziu (MgO) din aceste roci. Procesarea hidrometalurgică/ chimică a acestor roci nu face parte din activitățile miniere planificate a se desfăşura în cadrul licentei în perimetrul instituit”.
- Aceste informații din răspunsuri oficiale au mai multe consecințe juridice extrem de importante (asupra cărora voi reveni separat). Păi dacă MPI a solicitat exploatare doar pentru rocă industrială și de construcție, cum nu e relevant scandalul din Austria. Ba e cu supra de măsură relevant ca oamenii să cunoască acest risc, iar MPI să prezinte public (pe site, pentru toată lumea, nu pentru Verde Curat/România Curată) studiile care au verificat că NU există azbest/fibre cancerigene. Iar dacă președinta ANRMPSG ori șeful Cancelariei prim-ministrului au prezentat, oficial, informații false, să-i dea pe ei în judecată.
Merită menționat că, în mod ciudat, deși articolele pe care le atacă se referă la riscurile întregului proiect MPI, în ”dreptul la replică”, MPI vorbește doar de perimetrul Valea Dobra (Rășinari), nu și la partea cu uzina, de la Săliște.
- ”Configurația proiectului MPI este prezentată inexact Proiectul MPI Magnesium România este o investiție industrială integrată, dezvoltată etapizat: Faza 1: producția de hidroxid de magneziu de înaltă puritate (MDH) și oxid de magneziu de înaltă puritate (MgO); Faza 2: dezvoltarea capacităților pentru producția de magnezie electrotopită (Fused Magnesia); Faza 3: posibilă producție de magneziu metalic, ca etapă ulterioară de dezvoltare” (MPI). Mai jos e o captură de pe site-ul MPI. La partea cu ”magneziu metalic” nu apare niciunde cuvântul ”posibilă”. Puteți stabili și voi cine prezintă ”inexact” proiectul. Că această ”inexactitate” are legătură cu o altă ”inexactitate” referitoare la așa-zisa ”susținere UE” e alt detaliu asupra căruia voi reveni seprat.
Despre proiectul MPI, pe site-ul propriu. Sunt curios câți dintre cei care au citit propoziția de prezentare au înțeles că ar fi vorba doar de o ”posibilă producție”
- ”Licența de exploatare nu autorizează începerea lucrărilor” (MPI) . Niciunde în articole nu scrie că licența de exploatare înseamnă autorizare. Unii ar zice că cei de la MPI ar putea avea o problemă cu cititul și cu înțelesul a ceea ce citesc. În fapt, e o dovadă în plus a caracterului vădit netemeinic al ”dreptului la replică”, care e doar un pretext pentru a disimula tentativa de intimidare.
În concluzie (scrie MPI – n.a.) solicităm redacției România Curată (”dreptul la replică”, integral, aici):
- să corecteze informațiile inexacte indicate în prezentul drept la replică;
- să completeze contextul exemplelor și comparațiilor utilizate;
- să publice integral prezentul drept la replică, astfel încât cititorii să aibă acces și la poziția companiei la care materialele fac referire.
În concluzie, răspunsul nostru este:
- le solicităm celor de la MPI să trimită cereri de corectare a informațiilor inexacte: autorilor studiilor științifice și a investigațiilor jurnalistice prezentate/citate pe Verde Curat/România Curată; Autorității Naționale pentru Resurse Minerale și Cancelariei prim-ministrului; departamentului de PR și/sau agenției de publicitate a MPI care a verificat informațiile de pe site-ul propriu;
- da, vom completa contextul cu noi exemple și comparații (tot un caz din Austria, cât se poate de relevant); dar și cu noi informații despre proiect (că ”dreptul la replică” mi-a indicat noi probleme
- da, am publicat dreptul la replică, din respect pentru cititori, pentru că au dreptul să vadă și să înțeleagă cu câtă bună-credință acționează firmele ca MPI.
VOM REVENI!
(main foto: carieră de serpentinit generică)
Articolele care i-au deranjat pe cei de la MPI:
Ca să nu ratezi viitoarele articole despre scandalul proiectului din Mărginimea Sibiului, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat:
