Sapte ani de brambureala: Romania a platit UE dublu fata de cit a reusit sa absoarba

Tările
periferice cu administraţii slabe, care nu respectă principiile bunei guvernări
nu sunt capabile să beneficieze de efectele pozitive ale integrării în UE, în
schimb au parte de cele negative, cum ar fi migraţia creierelor consideră Alina
Mungiu Pippidi. Mungiu Pippidi a evaluat în urmă cu o lună, după anunţul făcut
de ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici privind corecţia de 1
miliard de euro, deficitul în relaţia cu Uniunea Europeană după integrare, în
condiţiile în care contribuţia este net superioară cuantumului banilor europeni
absorbiţi.

Citeşte aici analiza Alinei Mungiu
Pippidi: Stirea anului. Degeaba am intrat in UE .

Cotidianul
Gândul a publicat o analiză care confirmă deficitul prognozat de Mungiu Pippidi:
România a contribut cu că 9 miliarde de
euro la bugetul Uniunii începând cu 2007 şi a reusit să absoarbă doar 4,8 miliarde.

Unde pierdem:

1. Absorbţia fondurilor europene vs.
contribuţie

Ziarul Gândul
arată că: “România a reuşit să atragă în ultimii şapte ani fonduri europene în
valoare de 4,8 miliarde de euro, mai exact 25% din suma totală alocată de UE
pentru exerciţiul financiar 2007 – 2013, de 19,21 miliarde de euro. Valoarea
totală a fondurilor europene alocate României, inclusiv cofinanţarea, s-a
ridicat la 33,5 miliarde de euro.

Deşi suntem
sub jumătate din ţinta pentru 2013, rata de absorbţie a crescut considerabil de
la cele 5,5 procente de la finele lui 2011. Anul acesta, valoarea fondurilor
structurale şi de coeziune rambursate în contul proiectelor derulate atât de
către beneficiari din sectorul public, cât şi de către beneficiari din sectorul
privat a ajuns la 2,6 miliarde de euro.

Din păcate,
însă, în ciuda îmbunătăţirii puterii de cheltuire a banilor europeni, avem în
continuare probleme, cea mai recentă fiind reprezentată de corecţiile de peste
1 miliard de euro anunţate recent de ministrul Teodorovici pentru deficienţele
din sistem din perioada 2009-2011. Cât despre contribuţia României la bugetul
UE, în 2013, aceasta a fost de circa 1,5 miliarde de euro, în total ea
ridicându-se la circa 8,9 miliarde de euro din 2007 până în prezent”.

Citeşte aici
analiza ziarului Gândul şi află care sunt ministerele cu cel mai bun, respectiv
cel mai slab, grad de absorbţie: Ce au înţeles, în ultimii şapte ani,
Guvernele României din AFACEREA UE: am dat 9 MILIARDE la bugetul Uniunii, am
luat 4,8 MILIARDE.

2. Migraţia
creierelor

Contrar opiniei
generale că ţările de origine ar avea de câştigat din mobilitatea forţei de
muncă în special prin remitenţe, un studiu publicat în Revista Română de
Economie dovedeşte că, cel puţin în domeniul sănătăţii, migraţia cadrelor
medicale este net dezavantajoasă pentru acestea.

Potrivit
studiului LABOUR FORCE MOBILITY AND EMPLOYMENT CRISIS IN HEALTH CARE SECTOR IN ROMANIA
(autori: Brînduşa TILEA, Valentina VASILE, Ioan TILEA) care poate fi citit aici Franţa a înregistrat o creştere considerabilă
a specialiştilor proveniţI din România (1,160 în 2009), similar în Belgia (174 în 2007, 819 în 2008, 1,160 la 1
ianuarie 2009) , Germania (927 în 2008), Italia (555 în 2008-09)) şI U.K. cu
671 nou veniţI în perioada 2003-2008. În 2009, 73% dintre
medicii proveniţi din noile state membre, înregistraţi de CNOM (Conseil
National de l’Ordre des Médecins.), proveneau din România.

Studiul
consideră că: “Migraţia medicilor şI personalului specializat, inclusiv
asistente medicale, reprezintă un risc major pentru calitatea angajaţilor din
sistemul de sănătate în ţările de origine. Migraţia profesioniştilor din sănătate este o
problemă greu de administrat în statele cu sisteme de sănătate sărace aflate în
proces de reformare”. ţările de origine, nu doar că vor suferi o
deterioare a calităţii serviciilor cauzată de pierderea speciliştilor, dar nu
au nici posibilitatea de a-şi recupera investiţia făcută în educarea acestora,
8000 de euro per student, potrivit aceluiaşi studiu.

3. Schimburile intracomunitare

Balanţa
commercială România- UE28 rămâne de
asemenea defavorabilă.

Potrivit
ultimelor date statistice provenite de la INS valoarea schimburilor intracomunitare
de bunuri (Intra UE28) în perioada 1.I.2013-30.IX.2013 a fost de
112241,8 milioane lei (25458,5 milioane euro) la expedieri şi de 136410,7
milioane lei (30940,6 milioane euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din
total exporturi şi 76,1% din total importuri.