Procurorii nu au găsit niciun vinovat în cazul distrugerii Halei Matache și a demolării monumentului istoric. Asociația Salvați Bucureștiul a făcut trei plângeri penale în acest caz, una pentru distrugerea halei de către hoții de fier vechi, iar altele două împotriva primarului general Sorin Oprescu și a responsabililor din Primăria Capitalei și Ministerul Culturii pentru lăsarea în paragină și demolarea halei, dar toate trei au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale.
Prima plângere penală
Prima plângere penală a fost făcută în august 2011 de Societatea Academică din România și Asociația Salvați Bucureștiul împotriva primarului Sorin Oprescu, a arhitectului șef al Capitalei- Gheorghe Pătraşcu, a secretarului primăriei – Toma Tudor, a șefului direcției de infrastructură din Primăria Capitalei la vremea respectivă – Mădălin Dumitru și a lui Daniel Cherecheş și Sergiu Luchian de la Direcția de Cultură București. Plângerea penală, depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, viza lăsarea în paragină a Halei Matache și demolarea a trei clădiri de patrimoniu: Hotel Marna, Casa Rădulescu, respectiv casa din str. Berzei nr 34.
Asociația Salvați Bucureștiul susţine că Berzei 34, deși făcea parte dintr-un ansamblu monument istoric, a fost demolată fără aviz de la Ministerul Culturii, la dosar fiind doar un aviz dat de Direcția de Cultură București. Hotel Marna și Casa Rădulescu au fost demolate deși ordinele de declasare au fost atacate în instanță de Asociația Salvați Bucureștiul, mai susțin reprezentanții instituției. În ceea ce privește Hala Matache, reprezentanții Asociației Salvați Bucureștiul spun că Primăria Capitalei a lăsat hala nepăzită, ceea ce a dus la distrugerea ei, iar distrugerea unui monument constituie infracțiune, potrivit legii.
“Avem un dosar penal cu Oprescu, care are trei subiecte: demolarea la miezul nopții, pe 19 decembrie, a clădirii din str. Berzei 34, demolarea Hotelului Marna și a Casei Rădulescu și distrugerea Halei Matache înainte să se dea autorizația de demolare. Acestea se contopesc într-o plângere penală făcută de noi cu Societatea Academică din România la sfârșitul lui 2010. Parchetul a dat neînceperea urmăririi penale prin 2012. Noi ne-am dus în instanță, am contestat decizia și am câștigat pe 3 iulie 2013, în sensul că instanța a trimis dosarul la Parchet în vederea începerii urmăririi penale. Cu alte cuvinte, instanța a spus că Parchetul nu a cercetat suficient și trebuie să cerceteze din nou speța. Instanța nu a dispus să înceapă urmărirea penală, asta dispune procurorul, dar a spus că trebuie cercetate fapte suplimentare și a indicat ce fapte trebuie să cerceteze Parchetul pentru lămurirea situației: dacă trebuie începută urmărirea penală sau nu, când s-au demolat clădirile, dacă au avut toate documentele etc. Toate aceste elemente lipsesc de la dosarul de cercetare penală de la Parchet, nu este nimic în dosarul respectiv, doar niște poveşti. Despre Berzei 34 nu se zice absolut nimic, ca și cum nu ar fi în plângerea penală. Despre Hotel Marna și Casa Rădulescu noi spuneam că am atacat ordinele de declasare și este o prevedere în lege care spune că atât timp cât ordinele de declasare sunt atacate, casele respective au un statut provizoriu de monument. Deci, după ce instanța a decis ca Parchetul să reanalizeze plângerea noastră, acum câteva zile ei ne-au dat același răspuns ca dată trecută, deci nu au mai reanalizat nimic, aceeași poveste ca în 2012”, a declarat Nicuşor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul pentru România Curată.
Reamintim că pe 19 decembrie 2014, Mădălin Dumitru, șeful direcției de infrastructură din Primăria Capitalei, a fost trimis în judecată într-un alt dosar instrumentat de DNA pentru: luare de mită, trafic de influenţă (6 infracțiuni), efectuare de acte de comerț incompatibile cu funcția, participație improprie la delapidare, în formă continuată, abuz în serviciu, instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracțiunea de spălare de bani și fals in declarații (3 acte materiale). Acesta se află în arest preventiv.
Anchetatorii au arătat, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă, că “este cert că inculpatul Dumitru Mădălin Ionică pretindea comisioane pe contractele derulate de Primăria municipiului București, fapt ce explică sursa de finanțare a achizițiilor de bunuri mobile și imobile pe numele său și al altor persoane, în condițiile în care venitul declarat de inculpat nu acoperă cheltuielile cu autoturismele utilizate, excursiile în străinătate, concediile de lux”.
DNA a mai arătat că Mădălin Dumitru a luat mită două mașini de lux, 50.000 de euro și 9.000 de lei, de la două firme, pentru a le obține lucrări în subcontractare și a recepționat lucrări neefectuate la Pasajul Băneasa, fiind decontați în plus 701 metri de parapet.
A doua plângere penală
A doua plângere penală a fost făcută pe 23 februarie 2012 de Asociațiile Salvați Bucureștiul, Pro.Do.Mo și Uniunea Arhitecților din România și îi viza pe Burlan Lică și Burlan Marian, aceștia fiind acuzați că au furat fier din Hala Matache, vandalizând astfel monumentul istoric. Burlan Marian a mai fost cercetat și arestat preventiv în 2011 pentru aceeași faptă. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, însă a decis neînceperea urmăririi penale pe 17 mai 2012. Cele trei asociații s-au adresat instanței și au contestat decizia procurorilor, având câștig de cauză, în sensul că dosarul a fost trimis la procurori pentru a fi reanalizat. La începutul anului 2015, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dat din nou neînceperea urmăririi penale.
A treia plângere penală
A treia plângere penală a fost făcută pe 3 septembrie 2013 de Asociația Salvați Bucureștiul și îi viza pe primarul general Sorin Oprescu, arhitectul șef al Capitalei – Sorin Oprescu, secretarul primăriei – Toma Tudor, Daniel Barbu – Ministrul Culturii la vremea respectivă, Radu Boroianu – secretar de stat în Ministerul Culturii și Marius Damian – directorul Direcției de Cultură București, aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu pe motiv că au semnat documentele care au stat la baza demolării Halei Matache.
“Noi am zis printre altele că este abuz în serviciu faptul că s-a dat autorizație de strămutare în vederea realizării unui proiect care era suspendat de instanță. Atât Curtea de Apel Cluj și Curtea de Apel București au suspendat Planul Urbanistic Zonal Berzei Buzeşti ca să protejeze monumentele istorice și clădirile cu valoare de patrimoniu din zona Buzeşti- Berzei. Când Oprescu a demolat Hala Matache, PUZ-ul era suspendat din aprilie 2011 de către Tribunalul Cluj și s-a prelungit suspendarea până la anularea sa, în 2013. Iar al doilea Plan Urbanistic a fost aprobat după demolarea halei. Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a spus că nu este nicio legătură între suspendarea Planului Urbanistic Zonal care stabilea traseul Diametralei Buzeşti-Berzei și demolarea halei, deși hala s-a demolat pentru lărgirea acestui drum”, a declarat Nicuşor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul.
Hala Matache a fost demolată de Primăria Capitalei în martie 2013 pentru lărgirea străzii Buzeşti. Demolarea a avut loc la câteva ore distanţă după ce tot Primăria Capitalei îi întreba pe cetățeni şi pe ONG-iști ce părere au de “demontarea” halei şi mutarea pe alt amplasament, dezbatere la care nimeni de la primărie nu a pomenit nimic despre ce avea să se întâmple cu câteva ore mai târziu. Primarul Oprescu a spus la vremea respectivă că hala a fost demontată, păstrându-se elementele originale şi a promis că o va reconstrui pe alt amplasament, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi.
Hala Matache era monument istoric, fiind construită în 1887. Clădirea aparține Primăriei Capitalei, fiind expropriată în 2012 pentru construirea Diametralei Buzeşti – Berzei – Uranus. Până să fie cumpărată de Primăria Capitalei, în clădire funcționa o piață de carne. După ce a intrat în proprietatea primăriei, monumentul istoric a fost devastat de hoții de fier vechi, deși municipalitatea trebuia să asigure paza clădirii. În urma protestelor ONG-urilor, în august 2011, Primăria Capitalei promitea că Hala Matache nu va mai fi strămutată sau demolată, ci va rămâne pe actuală locație şi va fi restaurată.
Alături de Hala Matache, pentru lărgirea străzilor Buzeşti-Berzei, municipalitatea a demolat alte zeci de imobile, unele fiind foarte valoroase din punct de vedere cultural. Societatea civilă (Asociația Salvați Bucureștiul şi alte ONG-uri) s-a opus proiectului și a acuzat municipalitatea că a comis mai multe ilegalități şi a acţionat-o în instanță. Acolo a obținut câștig de cauză în aproape toate cazurile.
Lucrările de demolare a Halei Matache au fost realizate de firma Euroconstruct, cea care realiza lucrările de lărgire a străzilor Buzeşti-Berzei (Diametrala N-S). Compania este deținută de Sorin Şerban Vulpescu şi Dan Besciu. Besciu este fost partener de afaceri cu Dorin Cocoş.
În decembrie 2014, Dan Besciu împreună cu Josef Hornegger, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu au fost arestați preventiv de instanța supremă, într-un dosar de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei, potrivit procurorilor.
La jumătatea lui februarie, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat pentru presupuse ilegalități cu fonduri europene de peste 1,7 milioane de euro. Banii ar fi fost deturnați în contractul privind extinderea rețelei de canalizare din orașul prahovean Comarnic câștigat de firma lui Herţanu – Grossman Engineering Group și Euroconstruct.
