Prima dintre ele autoriza desfiintarea unui numar de 17 cladiri din aria proiectului Berzei Buzesti, pentru segmentul Mircea Vulcanescu – Dinicu Golescu. Cea de-a doua autorizatie aviza desfiintarea a 21 de cladiri, pentru segmentul Calea Grivitei – Mircea Vulcanescu.
Curtea nu a motivat inca decizia. Cu toate acestea, Asociatia Salvati Bucurestiul a invocat mai multe argumente in ceea ce priveste lipsa de legalitate a autorizatiilor. Astfel, autorizatiile se bazeaza pe Planul Urbanistic Zonal, care a fost suspendat de catre Tribunalul Cluj si pe Hotararea de declarare a utilitatii publice, anulata de catre Curtea de Apel Bucuresti. In al doilea rand, autorizatiile au fost emise in regim de urgenta, iar acestea se emit numai in cazuri exceptionale, pentru imobile care reprezinta pericol public. In fine, pentru majoritatea cladirilor, la momentul emiterii autorizatiei nu exista aviz emis de Ministerul Culturii.
In realitate, din cele 38 de cladiri, 36 au fost deja demolate. Singurele doua cladiri care au ramas in picioare sunt situate in str. Haralambie Botescu nr. 18 si str. Cameliei nr. 20. Decizia Curtii de Apel impiedica Primaria sa le demoleze.
Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu a declarat ca din punct de vedere juridic nu poate sa comenteze situatia. Cu toate acestea a sustinut ca „trebuie sa remarcati ca au fost decizii pe forma, nu au fost fundamentale. Nu sunt jurist sa ma pronunt, dar cladirile acelea sunt proprietatea Primariei, deci poate sa decida asupra lor. Indiferent care ar fi proiectul, Primaria poate sa decida asupra proprietatii.”
Ultimele doua cladiri isi asteapta soarta
In ceea ce priveste cele doua cladiri ramase in picioare, Patrascu a mai adaugat ca „Haralambie Botescu nu era propusa la demolare, ci la restructurare, doar fatada era
schimbata. Iar cealalta nu stiu ce sa va spun, ca nici nu am identificat-o inca pe plan, este o cladire minora”.
schimbata. Iar cealalta nu stiu ce sa va spun, ca nici nu am identificat-o inca pe plan, este o cladire minora”.Conform Salvati Bucurestiul, Primaria Municipiului Bucuresti s-a grabit sa demoleze cladirea din Calea Grivitei nr. 119, parte a ansamblului monument istoric Calea Grivitei, inainte de termenul procesului din 19 mai 2011. Imobilul putea fi totusi salvat daca prefectul inainta o actiune in instanta impotriva demolarii cladirii. Pe 16 mai, Asociatia Salvati Bucurestiul si Ordinul Arhitectilor din Romania au solicitat personal prefectului inaintarea unei actiuni in instanta impotriva demolarii cladirii, insa acesta a refuzat.
„In momentul in care ne-am judecat noi in februarie, erau demolate vreo 20. Dupa aceea noi am avut recursul, pe 19 mai, a fost primul termen al recursului, si in mai erau 3 case, Grivitei 119 era una dintre ele si au daramat-o atunci rapid”, a declarat Nicusor Dan, Presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.
Mai mult, reprezentantul organizatiei neguvernamentale a sustinut ca va inainta o actiune de anulare, prin care va cere si reconstructia imobilelor. „Am si facut-o deja actiunea pentru reconstruire, pentru Hotel Marna, Casa Radulescu si Casa Eminescu si pentru tronsonul Stribei Voda -Calea Plevnei”, a adaugat Nicusor Dan.
In replica, arhitectul sef a declarat ca actiunile s-au transformat intr-un razboi absurd. „Eu cred ca nu mai este deloc dialog. Sunt de acord sa protejam patrimoniul si sa luam masuri pe cat posibil sa nu il afectam. Se mai intampla cateodata in operatii urbane, asta e in toata lumea, dar in cazul asta, acest proiect are 10 ani”, a declarat Patrascu.
Mai mult, acesta considera ca „toate sunt probleme de forma, pe care Primaria – este adevarat, nici nu era primarul actual – la un moment dat nu le-a intocmit exact dupa procedura si acest fapt a fost amendat. Dar daca discutam despre fondul problemei, este o problema cunoscuta de 10 ani, existau momente suficiente de dezbatere si contestare la faze initiale al proiectului”.












Tardiv si penibil. Vrem sa vedem casa monument Casa Eminescu, deoarece locuiesc in zona de foarte mult timp si nu stiu de o casa Eminescu, adevarat monument istoric, ci doar de o maghernita construita pe locul unei case…
Cu alte cuvinte, inteleg ca orice proprietar al unui monument istoric ar putea sa-l demoleze oricand, dispunand fara servituti de respectiva proprietate? Mergand pe firul logic, oare la ce mai trebuie o autorizatie de construire daca oricine poate sa dispuna dupa plac de terenul pe care il are INTR-O COMUNITATE si nu pe un camp? A minimaliza acest aspect mi se pare inca mai grav decat demolarea unor “maghernite construite pe locul altor case” caci arata ca legea n-are niciun temei si poate fi incalcata in functie de vechime proiectului. Proiect care putea sa aiaba si 100 de ani si sa fie tot necunoscut daca e scos asa din sertare si pus in aplicare. Care au fost actiunile publice din acesti 10 ani prin care primaria a anuntat si solicitat parerea cetatenilor? Sa spuna data, locul si modul de popularizare a informatiei si apoi sa spuna ca nu s-a protestat la timp!
@adrian – nu se poate demola ca in codru, primaria avea nevoie de avize, pe care nu le-a avut decat partial.
in ceea ce priveste consultarile nu stiu sa fi existat. se vor organiza se pare acum, in incercarea de a mai salva ceva din zona respectiva.
casa nu a fost amenjata niciodata, a existat doar o placheta, pe care odata cu demolarea primarul Sorin Oprescu se lauda ca a dus-o in biroul sau, pentru a nu fi furata de catre hoti
Asta spun si eu, ca nu se poate demola ca-n codru chiar daca demolatorul e primaria. Ma refeream insa la citatul, eventual trunchiat, din dl. Patrascu. Acesta spunea ca imobilele erau proprietatea primariei deci aceasta putea dispune dupa plac de ele – “indiferent de proiect”. Daca asta se aplica primariei atunci trebuie sa se aplice si oricarui privat si de aceea mie mi se pare aceasta afirmatie a dlui arhitect sef a fi foarte grava.
acestea au fost declaratiile. intr-adevar afirmatia este discutabila, intrucat ar putea da nastere in teorie unor actiuni extrem de distructive