Adrian Popescu

Oprescu folosea un aparat pentru bruiat telefoane. Mită luată cu punga şi pusă sub canapea

Noi detalii picante ies la iveală din dosarul de corupţie al primarului Sorin Oprescu. Acesta ar fi început să ia mită în 2013, după ce a aflat că un subaltern (cel mai probabil directorul de la Administraţia Cimitirelor sau de la Palatul Mogoşoaia) percepea un „comision” de la firmele care primeau lucrări din bani publici.

Ca să nu îl dea afară, Oprescu şi-a cerut şi el partea: un commision de 10%. Patru oameni de afaceri l-au de denunţat pe director, iar acesta la denunţat la rândul lui pe Oprescu.

Sâmbătă noapte, Oprescu a fost oprit în trafic de procurori, iar asupra lui au fost găsiţi 25.000 euro, seriile banilor fiind înregistrate. Ulterior, şefii Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti (Palatul Mogoşoaia), Florin Supeală şi Ruxandra Petroi Avasiloae, au fost reţinuţi şi ei de procurorii DNA.

Aparat de bruiat telefoanele

Oprescu nu lua direct bani de la oamenii de afaceri, ci prin interpuşi, unul dintre aceştia fiind şoferul primarului, Stanca Cristian, zis Grenadă. Acesta este şi el reţinut de procurori pentru complicitate la luare de mită.

Intermediarii aduceau îi aduceau lui Oprescu periodic sume cuprinse între 20.000 şi 60.000 euro, totalul ridicându-se la 1 milion de euro. Banii reprezentau comisionul primarului din contractele date pe lucrări publice la Administraţia Cimitirelor şi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti.

Pentru a nu fi interceptat de procurori, Oprescu avea un aparat de bruiere, instalat într-un foişor amplasat în curtea casei lui din Ciolpani, judeţul Ilfov. Când veneau la el acasă, intermediarii îşi lăsau telefoanele în acel aparat de bruiere.

Ori afară, ori procent din mită

Procurorii susţin că în 2013 Oprescu a primit mai multe reclamaţii că un subaltern al său (probabil şeful Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti), cerea mită de la oamenii de afaceri care primeau contracte.

Cei doi au ajuns la o înţelegere, în sensul că o parte din mită să ajungă la Oprescu. Ulterior, acel subaltern l-a denunţat pe primar la DNA, iar declaraţia sa se găseşte în referatul procurorilor.

„În denunţul formulat la data de 23.08.2015, (…) a învederat, printre altele, ca în anul 2014, având în vedere ca inculpatului Sorin Oprescu, primar al municipiului Bucureşti, i-a reproşat ca au ajuns la el mai multe reclamaţii la adresa (….), în sensul că acesta din urmă lua mită. În consecinţă (…) a convenit cu (…) şi persoana de încredere a acestuia, să-i dea inculpatului Oprescu o parte din aceasta mită, fără a-şi aminti dacă iniţiativa a fost a lui ori a lui (…..). Cu privire la justificarea remiterii unei părţi din mita primită către Primar, (…) a arătat ca obiectivul dorit era aceea ca inculpatul Sorin Oprescu să nu îl dea afară, având în vedere reproşarea reclamaţiilor. De atunci, în cca. 9 ocazii, (…) şi (…) i-au remis inculpatului Oprescu sume cuprinse între 20.000 şi 30.000 euro”, se arată referatul DNA.

În ceea ce priveşte modul în care aveau loc remiterile, denunţătorul a arătat că împreună cu o altă persoană se deplasau la casa primarului, unde îi lăsau banii, iar acesta din urmă le spunea ‘Mulţumesc’.

„(…) a mai precizat că a încercat o dată să îi spună inculpatului Oprescu de la care dintre contracte provine mita, însă primarul l-a întrerupt repede (‘mi-a dat-o scurt’) spunându-i că nu îl interesează acest aspect”, se menţionează în referat.

Banii aduşi cu punga, puşi de Oprescu sub pernă

Denunţătorul a mai declarat că, la un moment dat, s-a dus acasă la Oprescu, cu o pungă de carton, în care se aflau 10.000 euro. După ce şi-a lăsat telefoanele la bucătărie, denunţătorul a intrat în living, unde Oprescu a ridicat o pernă de pe o canapea şi i-a făcut semn să pună acolo punga cu bani, după care edilul i-a spus simplu „Mulţumesc”.

„Alte probleme?”, l-a întrebat primarul şi cum răspunsul a fost negativ, întâlnirea s-a terminat.

Tot atunci, Oprescu i-a mai spus denunţătorului să fie atent când vine acolo, în sensul de a se deplasa pe mai multe străzi şi să se uite în spate sau să verifice să nu fie urmărit. Tot pentru viitor, primarul i-a mai solicitat ca, atunci „când mai este cazul”, să vină la el la Primărie şi să-i spună la ureche: „Cum ne vedem?” ori „Când…pe câmp?” (limbaj codificat).

Duminică seara, judecătorii au emis pe numele lui Sorin Oprescu un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Deciia poate fi contestată la Curtea de Apel București.

***

Citește și:

Bucureșteni, deșteptarea! Afară cu toți primarii corupți din Capitală și partidele care îi susțin

”Mulți ani primească! Oprescu să primească! La mulți ani!” ” Bicicliștii bucureșteni au sărbătorit în stradă reținerea lui Sorin Oprescu (FOTO & VIDEO)

Reacție civică/ Nicușor Dan: ”O zi memorabilă: primarul Oprescu prins în flagrant. Trebuie să demisioneze. Suntem obligați să aducem în administrația publică un alt tip de oameni”

Sorin Oprescu, reținut pentru mită. Cerea 10% din contractele acordate


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Oprescu folosea un aparat pentru bruiat telefoane. Mită luată cu punga şi pusă sub canapea

  1. marius

    sa ne aducem aminte:
    „Pe 6 septembrie 2011 se inaugura cel mai mare stadion din România, Arena Naţională, construit pe amplasamentul vechiului ”Lia Manoliu”. Construcţia a fost învăluită însă de controverse. În aprilie 2007, Adriean Videanu, fostul edil al Bucureştiului, a atribuit contractul grupului de firme Bogart& Max Bogl, fără să se facă însă vreun fel de licitaţie. Firma Max Bogl&Astaldi este aceeaşi care a ridicat arena Commerzbank Arena din Frankfurt, stadion construit în 2005 şi care a devenit sursă de inspiraţie pentru Arena Naţională.

    Patronul firmei Bog Art era Raul Doicescu, un foarte bun prieten şi asociat cu Adriean Videanu. Valoarea iniţială a contractului a fost de 119 milioane de euro, pentru un stadion de 50.300 de locuri. În 2008, pe fotoliul de primar al Capitalei a ajuns Sorin Oprescu şi, ulterior, au mai fost adăugate încă 5.000 de locuri, au fost semnate alte patru contracte şi valoarea totală a ajuns la nu mai puţin de 234 de milioane de euro. Numai proiectarea a costat 16 milioane de euro.

    Acelaşi stadion, de două ori mai scump la noi decât la nemţi

    Arhitectura Arenei Naţionale se aseamănă foarte mult cu cea a stadionului Commerzbank Arena din Frankfurt, arenă inaugurată în 2005, cu intenţia de a găzdui meciuri de la CM 2006. În ciuda faptului că au fost raportate mai multe probleme după inaugurare, românii au mers pe aceeaşi arhitectură. Însă cel mai interesant este preţul final al celor două stadioane.

    Commerzbank Arena din Frankfurt are 51.500 de locuri (la meciurile din campionat) a fost construit în perioada de boom economic şi inaugurat în 2005. După inaugurare, la primul meci oficial, acoperişul a cedat din cauza unei ploi abundente. Ulterior, nemţii aveau să constate că arhitectura stadionului nu permitea pătrunderea luminii pe anumite porţiuni de stadion şi gazonul avea de suferit. De reţinut că stadionul din Germania are şi ventilaţie la nivelul terenului, dotare care pe National Arena nu există.

    În total, Commerzbank Arena a costat aproximativ 150 de milioane de euro, în condiţiile în care materialele folosite au fost superioare calitativ celor utilizate la Arena Naţională. Aici se adaugă şi mâna de lucru mai scumpă de cel puţin patru ori în Germania decât în România.

    Arena Naţională are 55.634 de locuri, a fost ridicată într-o perioadă în care economia României era zguduită de criza economică şi a fost inaugurată în 2011. Ulterior, au apărut probleme cu gazonul, tot din cauzele expuse mai sus. Faţă de Commerzbank Arena din Frankfurt, n-are ventilaţie la nivelul terenului, lucru care afectează şi mai mult creşterea ierbii. Acoperişul, care a costat 20 de milioane de euro, nu poate fi tras la o temperatură mai mică de 8 grade Celsius, o altă mare problemă a stadionului.

    Costurile totale ale stadionului au fost de 234 de milioane de euro, în condiţiile în care materialele folosite sunt calitativ sub cele utilizate pentru ridicarea Commerzbank Arena, mâna de lucru a fost mai ieftină, locurile de parcare sunt mai puţine, iar finisajele nu se compară cu cele din Germania. Singura diferenţă este că arena din Frankfurt are o capacitate cu aproximativ 4.000 de locuri mai mică decât Arena Naţională.

    După toate aceste evenimente, revine în mintea tuturor întrebarea ”cât a costat în realitate Arena Naţională şi câţi bani au mers în alte direcţii?” În condiţiile în care procurorii spun că Sorin Oprescu&Co primeau mită peste 65% din profitul brut al firmelor care primeau contracte de la Primăria Capitalei.”

    Reply
  2. vlad

    Suna sinistru toata povestea…. pai a luat 1 milion de la oamenii astia, cat a luat de la altii??? Hai ca ala de la cimitire e mai important, dar celelalt e chiar un neica nimeni…. va dati seama cati bani a furat??? Probabil zeci de milioane (ma ingrozesc sa spun mai mult)…. toti trimisi prin Caraibe. Ceva trebuie facut cu legile existente…. nu e posibil sa stea 3 ani in inchisoare si sa iasa bogat ulterior!!!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *