Mai multe ONG-uri acuză faptul că dezbaterile din România, legate de extinderea centralei nucleare bulgare de la Kozlodui au fost pur formale și fac apel la autoritățile din Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, pentru organizarea de referendumuri locale pe tema planurilor nucleare ale Bulgariei. Potrivit acestora, centrala este un pericol pentru mediu și oameni.
Centrala nucleară de la Kozlodui (Bulgaria) este situată pe malul Dunării, la doar 4 km de granița cu România. 19 localități din Dolj sunt în prima zonă de risc nuclear (30 km). Conservarea și funcționarea reactoarelor vechi, de proveniență soviectivă, îngrijorează populația românească din zona centralei. În ultimii ani, bulgarii au demarat construirea unui megadepozit nuclear de 350.000 de tone, iar acum vor să construiască un nou reactor, de 1.200 MW.
Ce presupune extinderea centralei și până unde se întinde zona de risc nuclear în România
Bulgaria a început procedurile pentru construirea unor noi capacități de producție la centrala nucleară de la Kozlodui. Este vorba despre un reactor nuclear AP 1000 (generația III+) cu o putere instalată de circa 1.200 MW, realizat de Westinghouse Electric Company – companie americană, controlată de gigantul japonez Toshiba. Primele reactoare ale singurei centrale nucleare din Bulgaria au fost construite în anii 70. În etapa I (1970 – 1975) au fost construite blocurile 1-2, după care au urmat reactoarele 3-4 (1973-1982) și în etapa III blocurile 5-6 (1980-1991).
Reactoarele folosite sunt cele de tip sovietic/rusesc VVER – 1000, care folosesc apa ușoară ca agent de răcire. Spre comparație, cele două reactoare nucleare ale CNE Cernavodă folosesc tehnologia CANDU (Canada Deuterium Uranium) – care utilizează uraniu natural și apă grea ca agent de răcire. După 1990, reactoarele mai vechi ale centralei (1-4) au fost considerate nesigure de către UE și Bulgaria a fost nevoită să le închidă treptat, până în 2006. Blocurile 5-6 care funcționează în prezent asigură 26% din necesarul de energie al Bulgariei. Durata lor de viață expiră în 2017, respectiv 2019. În cosecință, bulgarii vor să cheltuiască 5 miliarde de dolari pentru noul reactor, construit cu tehnologie americană. Terenul pe care va fi amplasat reactorul 7 ocupă o suprafață de 55 de hectare, lângă unitățile 1 și 2 și este destinat în prezent agriculturii. Capacitățile nucleare construite de bulgari sunt importante pentru românii de la nord de Dunăre. CNE Kozlodui are două cercuri concentrice de risc nuclear. În primul (30 km) se află 19 localități din România din județele Dolj și Olt (Ostroveni, Gighera, Valea Stanciului, Călărași, Bechet, Dăbuleni, Piscu Vechi, Sadova, Gângiova, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Bistreț, Goicea, Bârca, Vela, Nedeia, Sărata, Lișteava, Horezu Poenari). În cel de-al doilea (100 km) se află și orașul Craiova.
Reactoarele 1-6 îi îngrijorează pe români
Potrivit Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, autoritățile bulgare trebuie să organizeze dezbateri publice în România și să răspundă întrebărilor puse de populație înainte de a demara acest proiect. În acest context, au fost organizate dezbateri la Dăbuleni (18 noiembrie), Craiova (19 noiembrie) și București (20 noiembrie). ONG-urile românești consideră că aceste evenimente au fost organizate formal. „Reactorul AP 1000 are probleme de proiectare. Contextul medical din Oltenia nu este favorabil acordării din partea cetățenilor români a unui acord pentru dezvoltarea centralei de la Kozlodui. Incidența cancerului a crescut în medie cu zece cazuri în fiecare an, iar în județul Dolj există aprozimativ 4.000 de pacienți care sunt tratați de cancer”, a spus Marcel Răduț Seliște, reprezentantul Asociației Pro Democrația. Partea română spune că în „modernizarea și extinderea” centralei intră și prelungirea duratei de viață a reactoarelor 3-4 cu 20 de ani cu echipamente „similare”, aspect despre care nu s-a vorbit la aceste întâlniri. Mai mult, dezafectarea reactoarelor 1-4 comportă și ea riscuri radioactive. „Este foarte important să vedem ce măsuri se iau pentru dezafectarea reactoarelor 1-4, care sunt încărcate de radioactivitate. Nu este vorba despre demontare de clădire oarecare, ci este vorba despre reactoare nucleare. Pe de altă parte, mai există și o instalație de incinerare cu plasmă prin care vor să micșoreze foarte mult volumul deșeurilor radioactive. Deci există o serie întreagă de aspecte care trebuie luate în discuție”, a spus Monica Mateescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Dolj. „Știm foarte bine că închiderea celor patru reactoare nu s-a făcut că s-a dorit de către partea bulgară, ci pentru că s-a impus acest lucru. Așa cum s-a impus ca acele reactoare să fie scoase din funcțiune, dorim ca și ceea ce se menține în funcțiune să fie monitorizat”, a mai spus acesta. La rândul său, Lucian Știrb, reprezentantul ONG-ului Terra Mileniul III, a spus că a vorbit cu locuitorii din zona Dăbuleni, care s-au plâns de efectele centralei. „Au spus că sunt un fel de ploi acide care le afectează culturile, în sensul că le usucă culturile de legume. Și ei, și noi suntem de acord că centrala de la Kozlodui nu este străină de aceste fenomene și că ea nu trebuie să se facă”, a afirmat acesta.
Bulgarii nu vor eoliene sau parcuri fotovoltaice
În această primăvară, o delegație oficială din Dolj a vizitat cele două reactoare funcționale de la Kozlodui. În concepția bulgarilor „energia atomică este cea mai ieftină și mai verde dintre toate”. Gazdele nu au privit cu interes sugestia părții române de a construi în Valea Dunării centrale eoliene sau parcuri fotovoltaice. „Sunt multe locuri în Bulgaria (Sofia) sau Craiova unde fondul de radiații este mai mare decât la Kozlodui, pot să fac pariu. Aici plafonul de radiere este normal. Eu propun să facem măsurători la noi și la voi cu aceleași instrumente”, a declarat în cadrul întâlnirii Ivan Genov, directorul CNE Kozlodui.
Siguranța autorităților nu este de natură să-i liniștească pe oameni. Opțiunea nucleară nu are suficienți adepți nici în Bulgaria. Un referendum în acest sens în țara vecină nu a fost validat deoarece au votat doar 1,4 milioane de persoane din necesarul de 4,3 milioane.
La nord de Dunăre, populația din Dolj este îngrijorată. „Ce se întâmplă cu apa în care au fost stocate deșeurile radioactive?”, „Câte depozite și ce fel de depozite radioactive există acolo? ”, „Ce se întâmplă cu deșeurile radioactive rezultate din activitate?”, „Cum i-ar fi mai bine mediului: cu sau fără reactor/centrală nucleară”, „Care sunt efectele negative ale contruirii noului reactor?”, „De ce, în momentul de față, legumele în timpul vegetației se usucă după ploi?”, sunt doar câteva dintre întrebările la care oamenii vor răspunsuri. Șase ONG-uri susțin organizarea de referendumuri în județele Dolj, Mehedinți, Olt și Teleorman, prin care cetățenii să răspundă cu DA sau NU la întrebarea „Sunteți de acord cu funcționarea Centralei Nucleare de la Kozlodui – Bulgaria?”.
ONG-urile afirmă că dezbaterile organizate deja „au avut doar un caracter formal, au fost prezentate analize tehnice realizate de oficialii bulgari, fără a se oferi garanții reale că funcționarea acestei instalații nu va afecta sănătatea populației românești și bulgare, precum și mediul înconjurător. De fapt, se repetă situația dezbaterilor organizate de oficialii bulgari în anul 2011, pe tema construirii unui mega-depozit de deșeuri radioactive la Kozlodui, când opiniile exprimate de autoritățile românești, de reprezentanții comunităților și ai societății civile nu au avut vreun impact major asupra inițiativei oficialilor bulgari”, se arată în apelul lansat de ONG-uri. În 2011, bulgarii au demarat procedurile pentru construirea unui depozit de deșeuri radioactive cu o capacitate de 350.000 de tone la Radiana, în apropierea CNE Kozlodui și la 4 kilometri de granița cu România. Dezbaterile publice și protestul a peste 300 de persoane la Bechet, care au strâns semnături de la 60 de ONG-uri, nu i-au împiedicat pe bulgari să continue dezvoltarea proiectului.
