Călin Dejeu

Culmea abuzului de drept, la Tribunalul Hunedoara

Chiar săptămâna trecută Curtea de Apel Alba Iulia a trimis spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara dosarul privind păstrăvăria care ar distruge lunca Râului Alb.

Acesta a fost un caz fericit, în care Asociația Declic a intervenit în proces, așa că instanța a putut să afle și adevărul. Dar la Tribunalul Hunedoara mai este un dosar, cu pronunțare în 12 mai, care este de fapt tot despre aceeași păstrăvărie. Și are pronunțarea mâine:

ABI Ecoacvacultura a cerut acord de mediu pentru proiectul numit ”Construire clădire administrativă Casa Păstrăvarului și împrejmuire”. Este vorba de fapt despre un fel de ”cap de pod”. Vor să construiască această clădire ca să poată apoi să susțină că lunca este deja antropizată, și-a pierdut caracterul natural, așa că se poate emite acord de mediu și pentru păstrăvărie. Mi se pare evident că aceasta este ”tactica”.

Culmea este că ABI Ecoacvacultura cere anularea deciziei etapei de evaluare inițială nr. 2811/30.03.2020, deși decizia este ilegală invers decât susține ABI Ecoacvacultura. Este ilegală în sensul favorizării agresorilor ariilor naturale protejate, nu în sensul nedreptățirii lor.

Trebuie să ai mult tupeu să dai în judecată o instituție care a încălcat legea favorizându-te, pentru că nu te-a favorizat cât ai vrut!

Când un titular depune o cerere de acord de mediu, APM are 3 variante:

  1. a) clasarea notificării pentru proiectele care nu intră sub incidența prezentei legi, nu intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și nu intră sub incidența art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și transmiterea unui punct de vedere cu precizarea „Nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului“, conform modelului din anexa nr. 5.B;
  2. b) respingerea justificată a solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectele amplasate în zone cu restricții de construire stabilite prin legislația din domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, cu precizarea neconformităților constatate și/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate, conform modelului din anexa nr. 5.C;
  3. c) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului …

APM Hunedoara trebuia să încadreze proiectul la litera b), pentru că este situat în zona de conservare specială a parcului natural și pentru că este în zonă inundabilă. Este și decizie definitivă privind zona de conservare specială, în proces pierdut chiar de APM Hunedoara.

Dar i-a favorizat și le-a încadrat proiectul la litera c).

Însă băieții ar fi vrut litera a), clasare, tupeul nu are limite!

Poate că unora li s-ar părea că o singură clădire nu daunează mult. Nimic mai fals. O clădire în plină natură, în primul sector de luncă al râului, fragmentează, antropizează, duce la pierderea caracterului natural al întregii zone. Tot sectorul de luncă are integritatea devastată, nu doar suprafața pe care este constuită clădirea este afectată. Așa cum studiul despre Vjosa arată că un singur baraj distruge tot râul așa și o singură clădire distruge întreg sectorul de luncă.

Grav este faptul că în dosarul 3151/97/2020 nu a intervenit nimeni, puținele ONG-uri de mediu care își fac treaba nu au cum să intervină în toate dosarele importante. Așa că procesul este între ABI Ecoacvacultura și notoria instituție ostilă naturii, APM Hunedoara. Se poate spune că și reclamantul și pârâtul sunt de aceeași parte a baricadei. Instanța nu are de unde să știe cât de ilegală ar fi această construcție pe malul atât de valorosului Râu Alb.

Ar mai fi un aspect deloc minor. Suprafața respectivă apare ca fâneață împădurită pe hărți, deci schimbarea destinației terenului ar constitui infracțiune, conform art. 52, alin. 1), litera a) din OUG 57/2007.

Articolul privind această infracțiune este foarte important, chiar a trecut recent de o ”critică de constituționalitate”. Un alt individ certat cu legea și cu natura, ca cei care au ca ”aripă economică” grupul ABI, care a fost trimis în judecată într-un dosar penal, în Bucovina, a sesizat Curtea Constituțională. Decizia este în în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 145, din 12 februarie 2021.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Culmea abuzului de drept, la Tribunalul Hunedoara

  1. mobutu

    APM Hunedoara este o cloaca (cu mici exceptii 2) de habarnisti (sa nu zic de a dreptul slugi sau rauvoitori), practic nu au nimic de a face cu protectia mediului !!!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *