Dana Gîrbovan

Numărul mare de dosare penale cu magistrați a reprezentat o amenințare la adresa independenței justiției

Numărul mare de dosare penale cu magistrați indică o problemă sistemică deosebit de gravă ce a fost în mod nepermis ignorată sau minimalizată atât de Procurorul General, cât și de foști sau actuali membri CSM.

Problema dosarelor cu magistrați a fost – voit sau nu – ignorată vreme de mulți ani. Dacă nu erau discuțiile publice legate de înființarea noii Secții de investigare a infracțiunilor din justiție, este puțin probabil că aceste date halucinante, privind mii de dosare cu magistrați în ultimii 3 ani, să ne fi fost cunoscute azi.

Pe data de 9 noiembrie 2017, vorbindu-se, în contextul modificărilor la legile justiției, despre înființarea unei “Direcții de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați”, întrebat fiind despre subiect, Procurorul General, dl. Augustin Lazăr, a spus: “Ei bine, așa ceva este absolut suprarealist, în condițiile în care există o criminalitate nesemnificativă, adică există un număr de fapte total nesemnificativ pentru acest corp socio-profesional”.

Domnia sa precizase, conform Digi24, că în 2017 „doar opt magistrați au fost inculpați, iar în anii precedenți numărul lor nu a trecut de 16”.

Insistența doar pe câți judecători și procurori au fost inculpați sau trimiși în judecată a fost repetată și de alți purtători de mesaje similare, pentru a minimaliza problema presiunii puse de procurori pe judecători prin dosare penale ținute deschise, de multe ori, cu anii.

Pe data de 30 iulie 2018 Inspecția Judiciară a anunțat că va începe efectuarea unui control tematic la DNA, pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, „privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competență Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea”.

Pe data de 24 august 2018 Inspecția Judiciară a comunicat o primă statistică, din care rezultă, în urma verificării mai sus amintite, că:

– în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Națională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori);
– la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Națională Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori.

Pe dată de 26 august 2018, Procurorul General, într-un interviu pentru RFI, s-a repezit să ne liniștească, susținând ironic că problema ar fi doar “o manipulare pentru persoane care sunt de condiție intelectuală foarte modestă, presupun”.

„Se face caz și se manipulează foarte mult o cifră care a fost cerută de Inspecția Judiciară Direcției Naționale Anticorupție cu mai multe mii de procurori și judecători care pasămite ar fi avut dosare la DNA. Ei bine, o să vedeți că în urma verificărilor pe care le-am făcut noi în Ministerul Public O SĂ VENIM CU O CIFRĂ MULT MAI MARE (s.a.) de judecători și de procurori care pasămite au avut dosare în Ministerul Public. Ce sunt acestea, de fapt? Din păcate, în ultimii ani toți inculpații și-au însușit foarte bine dreptul lor de a avea acces la justiție”, a spus Procurorul General, dl. Augustin Lazăr, în interviul pentru RFI.

Am evitat după primele date furnizate de Inspecția Judiciară să fac aprecieri pe acest subiect, considerând că aceste date sunt prea puține pentru a putea formula vreo concluzie, chiar și provizorie. Am urmărit însă atentă luările de poziție legate de subiect, în special pe cele emanând din interiorul profesiei, pentru a vedea poziționările fiecăruia și dacă într-adevăr problema se dorește a fi abordată serios, pentru a se găsi în final soluții la aceasta.

Datele furnizate de presă pe data de 10 septembrie 2018, privind mii de dosare cu magistrați deschise și aflate în lucru în perioada 2016 – mijlocul lui 2018, relevă însă, prin ele însele, o realitate de o gravitate cu adevărat îngrijorătoare.

În 2016, Ministerul Public, conform propriului raport de activitate, avea de soluționat 1.776.215 dosare, din care, conform datelor furnizate de către presă, 4.579 de dosare erau cu magistrați (cifra include și dosarele de la DNA). Această înseamnă că dosarele cu magistrați reprezintau un procent de 0,26% din totatul dosarelor de soluționat de către Ministerul Public.

DNA, în schimb, în 2016 a avut în lucru 12.353 dosare din care 1.041 erau de dosare cu magistrați, ceea ce reprezintă un procent de 8,43%. Procentul de dosare cu magistrați este, totuși, extrem, extrem de mare.

În 2017, Ministerul Public avea de soluționat un număr total de 1.752.067 dosare, din care 4.034 dosare erau cu magistrați, ceea ce înseamnă că dosarele cu magistrați reprezentau 0,23%.

DNA, în schimb, în 2017 a avut în lucru 11.234 dosare din care 866 erau dosare cu magistrați, ceea ce reprezintă un procent de 7,71%. Procentul e tot mare.

Destule voci, inclusiv Procurorul General, justifică numărul mare de dosare cu magistrați pe motiv că cei nemulțumiți de soluțiile din dosare fac plângeri penale împotriva judecătorilor sau procurorilor, argument în parte adevărat. Rămâne însă Inspecției Judiciare să verifice și să stabilească de ce în cazul dosarelor DNA durata soluționării unor astfel de plângeri este cu mult mai mare decât în cazul celorlalte parchete.

Aspectul cel mai îngrijorător, însă, este numărului de sesizări din oficiu ale DNA făcute în dosarele cu magistrați, unde nu se mai poate da vina pe justițiabilii care, ce să vezi, și-au însușit dreptul de acces la justiție și fac plângeri penale nefondate.

Astfel, în 2016, conform raportului de activitate al DNA, au fost 742 de sesizări din oficiu. Dintre acestea, conform datelor furnizate de preșă, 84 au fost sesizări din oficiu privind magistrați judecători sau procurori. Această înseamnă un procent de 11,32%.

În 2017, din totalul de 612 sesizări din oficiu la DNA, 70 de sesizări au privit dosare cu magistrați, ceea ce înseamnă un procent de 11,44%.

Procentul de peste 11% de sesizări din oficiu este unul foarte mare, ce depășește zona problemelor punctuale și intră în aceea a problemelor de sistem.

Sesizarea din oficiu este o chestiune serioasă și nu reflectă nemulțumirile unor justițiabili. Procentul foarte mare de sesizări din oficiu privindu-i pe magistrați ar trebui să dea fiori reci oricărei persoane preocupate cu adevărat de starea justiției.

Această cifră trebuie verificată de Inspecția Judiciară prin prisma soluțiilor pronunțate în final de către instanță, pentru a vedea câte dosare în care DNA s-a sesizat din oficiu s-au finalizat prin condamnări.

Dacă adăugăm la aceste date informațiile concrete apărute în spațiul public sau confirmate oficial, precum acelea că procurori sau judecători ce au ocupat funcții importante, cu rol decizional în sistemul judiciar, sau ce au avut în lucru dosare importante au fost cercetați vreme îndelungată (ani de zile) de către DNA, pentru ca în final dosarele să fie clasate sau instanțele să pronunțe soluții de achitare (cazul Bălan, „lotul” Bîrsan, cazul Procurorului General Nițu, judecătorii de la Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, Mariana Alexandru, Oana Schmidt Hăineală și mulți alții), avem o imagine mai clară a dimensiunii problemei generate de această practică a DNA, ce a reprezentat în mod real o amenințare la adresa independenței justiției.

Înființarea noii „Secții de investigare a infracțiunilor din justiție” nu este o soluție uzuală, însă ea vine că răspuns la o problemă pe care sistemul a ales să o țină ascunsă sub preș. Așa cum am mai spus, acesta este și motivul pentru care nici unul dintre cei ce contestă Secția nu au venit cu propuneri alternative la aceasta. Și nu au venit pentru că asta ar fi însemnat să recunoască existența unor probleme grave, pe care au ales însă de ani de zile să le ascundă sau minimalizeze, așa cum, de altfel, unii încearcă să o facă și acum.

Dacă abuzurile și erorile grave ale DNA nu ar fi fost ascunse ori acoperite, ci ar fi fost onest analizate și rezolvate, nu am fi fost azi în situația de a vorbi despre această Secție că o soluție pentru garantarea independenței judecătorilor și procurorilor. Este o lecție pe care însă trebuie să o învețe cu toții, pentru a evita pe viitor vulnerabilități atât de grave.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Numărul mare de dosare penale cu magistrați a reprezentat o amenințare la adresa independenței justiției

  1. emil

    Dar s-au confirmat si magistrati corupti ce au dat verdicte false insemnand o amenintare la adresa echitatii justitiei.

    Reply
    • Dumitru

      Da, si aia trebuie anchetati. Insa nu poti supraveghea majoritatea magistratilor in permanenta. E ca si cum ai spune ca ai nevoie de Securitate ca sa faci justitie.

      Reply
      • emil

        Romanii se imbata cu apa rece, mafia cu epoleti, in roba, papion, etc, nu mai poate fi destructurata decat prin forta militara.

        Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *