Cercetătorii speră ca președintele României să includă în Strategia Națională de Apărare alocarea de fonduri pentru cercetare. Speranța lor e legată și de faptul că Nicușor Dan cunoaște domeniul, profesia lui fiind chiar de cercetător. Foto: pagina de Facebook Nicușor Dan și TENSS
Doi cercetători și un reprezentat al mediului de afaceri au transmis Administrației Prezidențiale o solicitare prin care cercetării să-i fie acordat un rol mai important în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, lansată în consultare publică săptămâna trecută.
Documentul transmis Președinției este asumat de către Raul Mureșan (doctor în neuroștiințe, cu studii post-doctorale la Max Planck, președintele Transylvanian Institute of Neuroscience și inițiator al Transylvanian Experimental Neuroscience Summer School), dr. Adrian Curaj (directorul UEFISCDI, profesor la Universitatea Politehnică București și fost ministru al Educației și Cercetării) și dr. Gabriel Prefac (consultant în dezvoltarea afacerilor, fondator de start-upuri în domeniul inteligenței artificiale și membru al Romanian Business Leaders, RBL).
Măsurile propuse de aceștia se referă la:
- Includerea conceptului RDT&E (Research, Development, Test and Evaluation) în Strategia Națională de Apărare. Astfel, se va putea crea un cadru coerent pentru implementarea programelor naționale care să susțină RDT&E în domeniul apărării.
- Instituirea unui program național de tip RDT&E sub coordonarea CSAT, cu bugete separate dar corelate pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare, aliniate la prioritățile strategice ale apărării.
- Pe termen scurt este recomandabilă alocarea unor fonduri din mecanismul european „Security Action for Europe” (SAFE) pentru a susține un program național de tip RDT&E.
- Adaptarea sau crearea unor centre de excelență în testare și evaluare pentru tehnologii și capabilități de luptă de generație următoare, pentru validarea tehnologiilor, certificare și pentru pregătirea specialiștilor în domeniile relevante.
La solicitarea României Curate, inițiatorii demersului au rezumat conceptul RDT&E (Research, Development, Test and Evaluation). ”RDT&E reprezintă o abordare integrată prin care ideile inovatoare din cercetare sunt transformate în tehnologii funcționale pentru apărare, trecând prin etapele de dezvoltare, prototipare, testare și evaluare. State precum SUA și Marea Britanie folosesc RDT&E ca pilon de planificare strategică, cu bugete dedicate, ceea ce a dus la apariția rapidă a unor competențe tehnologice avansate, la consolidarea industriei naționale și la menținerea proprietății intelectuale în țară, au explicat cei trei semnatari.
”Pentru România, adoptarea unui cadru RDT&E ar accelera dezvoltarea capabilităților tehnologice de apărare, ar crește autonomia strategică și ar crea un ecosistem coerent de inovare, conectând mediul academic, industria și centrele de testare. Implementarea unui astfel de model ar permite atragerea talentelor, consolidarea proprietății intelectuale, dezvoltarea industriei naționale și trecerea de la statutul de simplu beneficiar la cel de contributor activ la inovare. Printre măsurile cheie se află includerea RDT&E în Strategia Națională de Apărare, crearea unui program național coordonat de CSAT, utilizarea fondurilor europene SAFE și dezvoltarea centrelor de excelență pentru testare și evaluare.
Cercetarea de apărare are adesea caracter dual-use (dublă utilizare), ceea ce înseamnă că tehnologiile dezvoltate pentru securitate pot fi aplicate și în domeniul civil. Astfel, investițiile în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, fotonica, spațiul sau biomedicina generează beneficii largi pentru economie și societate, contribuind la inovare, competitivitate și reziliență. Un cadru RDT&E bine structurat ar permite României să valorifice aceste avantaje, orientându-se spre o guvernanță anticipativă bazată pe prevenție și superioritate tehnologică.”, au mai precizat Adrian Curaj, Raul Mureșan și Gabriel Prefac.
Conform inițiativei Președintelui României, Nicușor Dan, proiectul Strategiei de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 se află în dezbatere publică până la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 24 noiembrie.
Persoanele interesate pot transmite sugestii sau observații cu privire la proiectul prezentat la adresa dsn@presidency.ro, până sâmbătă, 22 noiembrie 2025.
***
Spaga, parandaratul, taxele si impozitele sunt baza apararii coruptiei endemice.
Aha ! S-au trezit baietii destepti sa ceara bani pt cercetare din fondul pt aparare, fiindca celelalte fonduri sunt deja in curs de epuizare ! Si cine sunt cei trei care au semnat solicitare catre Administratia Prezidentiala a Romaniei ? Este vreunul care a obtinut rezultate remarcabile in vreun fel in cercetarile de tipul celor avute in vedere prin fondurile vizate ? Eu stiu bine ca NU ! A se analiza cu multa atentie, fiindca fondurile europene nerambursabile sau cu dobanda mica sunt o mare tentatie pt jmekerii din cercetarea romaneasca…si acestia abunda numeric, mai ales la nivel de conducere. Ar fi bine sa se prelungeasca termenul “discutiei” inca mult dincolo de data deja trecuta de 22 nov a.c. si SA SE FACE O MAI LARGA PUBLICITATE acestei posibilitati de discutie. Eu, de exmplu, am aflat prea tarziu de ea si as avea multe observatii CONSTRUCTIVE de facut. Si cunosc bine tema.
da, de cercetările și activităților unora dintre ei s-au interesat inclusiv cei de la US Navy; cu un pic de efort găsești în arhiva România Curată informații despre asta ;) ; doar că e vorba despre fonduri pentru cercetare în general, inclusiv pentru domenii care n-au nicio legătură cu cele în care activează cei care au făcut propunerea, și care să poată fi accesate prin proceduri competitive în mod real; bugetele pentru apărare din orice stat mai serios sunt folosite și pentru cercetare – de la cercetarea fundamentală la cercetarea pentru produse și servicii – multe dintre inovațiile și tehnologiile pe care le folosim acum, pe scară largă, în zona civilă au fost, inițial, dezvoltate pentru apărare;
ne pleacă cercetătorii pe bandă rulantă, din lipsă de fonduri, iar când avem oportunitatea de a găsi resurse și pentru ei, o ratăm; apoi plătim sute de milioane și miliarde pentru tehnologiile dezvoltate în alte țări, de multe ori inclusiv cu aportul unor cercetători români plecați