În Rusia, numărul persoanelor condamnate în temeiul articolului privind trădarea de stat a crescut de patru ori, iar numărul celor condamnate în temeiul articolului privind divulgarea secretelor de stat a crescut cu un sfert, se arată într-o analiză publicată în fluxul informațional legat de războiul din Ucraina, realizat de platforma Meduza. Încadrarea la ”trădare de stat” ori la ”divulgarea secretelor de stat” reprezintă, de fapt, pretexte (la fel ca alte tipuri de acuzații) pentru a-i trimite la închisoare pe opozanții și criticii regimului Putin.
Cea mai cunoscută persoană care a fost condamnată, la începutul acestui an, la 25 de ani de închisoare pentru ”trădare” este activistul și jurnalistul Vladimir Kara-Murza, care a supraviețuit de două ori otrăvirilor pe care le-a pus pe seama autorităților ruse. Kara-Murza a mai fost acuzat și de participare la activitățile unei ”organizații indezirabile” (lege adoptată de Rusia, în 2015, pentru a bloca activitățile organizațiilor nonprofit neguvernamentale) și ”difuzare de afirmații false”. Potrivit avocaților proprii, Kara-Murza a fost condamnat, de fapt, pentru criticile sale publice la adresa invaziei Rusiei în Ucraina, făcute în cadrul unor evenimente desfășurate la Lisabona, Helsinki și Washington.
Tot pentru ”trădare” a fost condamnat, la doi ani de închisoare, un cetățean rus pentru postări critice la adresa războiului pe rețelele de socializare. Fiica lui, care a desenat o schiță anti-război la școală, a fost trimisă la orfelinat. Reporterul The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care are cetățenie americană, a fost arestat și va fi judecat sub acuzația de spionaj.
Aceste cazuri, care au fost mediatizate pe larg în presa internațională, reprezintă, însă, doar o parte a modului în care Kremlinul încearcă să reducă la tăcere vocile critice, prin trimiterea lor la închisoare sub acuzații care sună impunător: ”trădare de stat”, ”spionaj”, ”participarea la activitățile unor organizații indezirabile”, ”divulgarea de secrete de stat”, ”difuzare de afirmații false”.
În prima jumătate a anului 2023, instanțele rusești au judecat cauze penale și au pronunțat sentințe în cazul a 15 persoane acuzate de divulgarea de secrete de stat (articolul 275 din Codul penal). Aceasta este de patru ori mai mult decât în prima jumătate a anului 2022, potrivit statisticilor Departamentului Judiciar al Curții Supreme analizate.
Toți cei condamnați sunt bărbați. Cei mai mulți au vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, iar patru dintre ei au vârsta sub 24 de ani. Șase condamnați au studii superioare, cinci au studii medii profesionale, trei au doar studii școlare, iar unul are mai puțin de 11 clase. Dintre cele 15 persoane, patru sunt militari, trei sunt muncitori, unul este antreprenor, unul este funcționar public, iar cinci sunt etichetate în statistici ca fiind „persoane apte de muncă fără o sursă permanentă de venit”.
Doar două persoane au primit pedepse mai mici de cinci ani, iar cinci au fost condamnate la pedepse între 10 și 15 ani.
În prima jumătate a anului 2023, 36 de persoane au fost condamnate pentru divulgarea de secrete de stat (articolul 283 din Codul penal). Acesta este cel mai mare număr de condamnări în temeiul acestui articol din ultimii cel puțin cinci ani.
Cei mai mulți dintre ei au între 30 și 49 de ani, dar există și persoane foarte tinere – trei persoane cu vârsta sub 24 de ani. Dintre cele 36 de persoane condamnate, 14 erau militari, patru erau angajați ai unor organizații comerciale, iar două erau funcționari publici. Departamentul judiciar nu divulgă date privind durata pedepselor. Se știe doar că 14 persoane au fost amendate cu amenzi cuprinse între 25 și 300 de mii de ruble, iar una a fost condamnată la o pedeapsă de până la un an de închisoare.
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
