Senatul a hotărât luni ca membrii CSM care au fost aleși doar pentru un rest de mandat- în locul colegilor care au trebuit să plece, dintr-un motiv sau altul- să rămână toată perioada de 6 ani în Consiliul Superior al Magistraturii. Decizia poate avea efecte surpriză în breasla magistraților, ce aștepta alegerile de anul viitor. Deja au apărut critici despre această decizie în ”stil putinist”.
Mandat colectiv sau individual?
Actualul CSM şi-a început activitatea pe 7 ianuarie 2011. Senatul i-a validat atunci pe noii membri ai CSM “pentru un mandat de 6 ani, ce va expira la 6 ianuarie 2017”.
Pe parcurs însă, unii membri au plecat din CSM sau au fost nevoiţi să plece. În locul lor au venit alţi magistraţi “pentru restul de mandat”. Astfel, Alina Ghica şi Florentina Gavadia au fost validate de Senat ca membri CSM pe 7 septembrie 2011, Bogdan Gabor pe 2 aprilie 2012, Gheorghe Muscalu şi Mona Lisa Neagoe pe 8 octombrie 2012, Adrian Bordea pe 28 ianuarie 2013, Luminiţa Palade pe 25 iunie 2013 şi Daniela Ciochină pe 20 noiembrie 2012.
Luni, Senatul a decis, la solicitarea celor opt magistraţi, ca aceştia să rămănă în mandat până când se împlineşte termenul de 6 ani, nu doar până la 7 ianuarie 2017.
O problemă netranşată de Curtea Constituţională
Decizia Senatului se bazează pe interpretarea articolului 133 alin. 4 din Constituţie care prevede că: “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Prin urmare, se poate interpreta că mandatul membrilor CSM este individual şi expiră la împlinirea termenului de 6 ani.
Problema e că în legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, la articolul 22 se spune:
“În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21 (e vorba de publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – n.r), preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.”
Din moment ce se vorbeşte în lege de constituirea unui nou CSM, se presupune că vorbim de un organism cu mandat colectiv, au explicat magistraţi care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Consecinţele deciziei Senatului
CSM are 19 membri, 16 sunt aleşi, iar 3 sunt membri de drept – preşedintele ICCJ, ministrul Justiţiei şi procurorul general. Decizia de ieri a Senatului presupune aşadar ca, în acest an, să se declanşeze alegeri doar pentru 8 locuri, nu pentru toate cele 16 elective.
Unii magistrați sunt nemulțumiți
Preşedintele Uniunii Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, a criticat decizia Senatului:
“Decizia este absolut surpinzătoare, s-a luat fără consultarea sistemului, în totală netransparenţă. În loc să avem alegeri o dată la 6 ani, vom avea practic în fiecare an. Aceasta presupune costuri, birocraţie. Activitatea CSM şi a instanţelor va fi bulversată. CSM nu va mai avea o echipă omogenă care să îşi poată asuma proiecte pe termen lung”, a declarat judecătoarea Gârbovan pentru România Curată.
“Vor fi costuri mari cu alegerile în fiecare an”, a explicat şi actualul membru CSM, judecătorul Cristi Danileţ. “O astfel de procedură de alegere şi validare a membrilor CSM durează 6-7 luni. Imaginaţi-vă că trebuie să facem asta în fiecare an, nu o dată la 6 ani”, a declarat Danileţ.
Pe forumul intern al magistraţilor, judecătorii şi-au exprimat îngrijorarea:
“În stilul acesta putinist, niciodată nu vor mai fi alegeri pentru întregul CSM, ci reînnoiri la câte 9 luni. Admirabilul ciolan! “, a comentat un magistrat pe forumul intern.
“Ca în Rusia lui Putin… Pe mine mă miră că nu au cerut mandat pe viaţă!”, a comentat un altul.
Un precedent mai vechi
Magistraţi care au dorit să îşi păstreze anonimatul au explicat însă pentru România Curată că cei 8 membri CSM – care au cerut să li se recunoască mandatul întreg de 6 ani, deşi au venit ulterior în Consiliu pentru un rest de mandat – se bazează pe un precedent mai vechi.
La începutul lui 2011, când şi-a început activitatea noul CSM, 3 membri care fuseseră iniţial pentru un rest de mandat şi în vechiul CSM au rămas pe funcţie până la împlinirea termenului de 6 ani. Este vorba de magistraţii Bogdan Licu, actualul procuror general interimar al României, Graţiana Isac, actual consilier al ministrului Justiţiei, Raluca Prună şi judecătoarea Ana Lăbuş.
Rămânerea acestora în actualul CSM a fost contestată de Asociaţia Magistraţilor din România, însă după ce a pierdut iniţial în Justiţie, AMR a abandonat demersul de contestare. Cert e că nu s-a ajuns cu contestarea la Curtea Constituţională.
Vor să ceară contestarea la CCR
Acum, preşedintele UNJR, judecătoarea Dana Gârbovan, a declarat că va analiza în cadrul asociaţiei posibilitatea de a cere senatorilor să conteste la CCR decizia de ieri privind prelungirea mandatelor celor 8 membri CSM.
Rămâne de văzut care vor fi şansele în condiţiile în care hotărârea de ieri a Senatului a fost adoptată de plen cu 78 de voturi pentru, cinci abţineri şi două voturi împotrivă.
