Romania Curată

Necesitatea studiilor clasice, obiectul unei scrisori deschise către fostul ministru Mircea Dumitru

Profesorul, cercetătorul și traducătorul Mihnea Moroianu, un matematician care a publicat, pe lângă traduceri ale unor lucrări de specialitate, tălmăciri din Mallarmé, Rudolf Kassner sau Nicoalus Cusanus, i-a adresat fostului ministru al Educației Naționale, Mircea Dumitru, o scrisoare deschisă referitoare la situația limbii latine și a studiilor clasice, dar și la lipsa examenelor de admitere la intrarea în licee.

Este deplânsă eliminarea limbii latine dintre materiile opționale pentru Bacalaureat, dispariția studiilor clasice din programele de studii ale facultăților umaniste, chiar dintr-ale celor de filologie, istorie și lingvistică. Fostul profesor al Politehnicii îl invită pe fostul ministru și la o polemică referitoare la rezultatele dezastruoase ale eliminării admiterii în licee pe baza unui examen, situație care a dus la intrarea unor elevi cu note foarte mici.

Redăm, mai jos, integral, scrisoarea Conf. dr. Mihnea Moroianu:

„Scrisoare deschisă Domnului Profesor Mircea Dumitru,fost Ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice

Stimate Domnule Profesor,

Am citit o recentă declarație a Dvs, referitoare la încheierea mandatului de Ministru al Educației și începând cu următoarea profesiune de credință:

„Nu este întotdeauna comod să spui adevărul, mai ales dacă cei care nu vor, sau nu pot să-l vadă, nu sunt puțini. Dar, așa cum ne aduce aminte Havel tuturor acelora care vrem „să trăim în adevăr”, curajul moral constă, nu de puține ori, în a înfrunta opinia majorității în numele adevărului faptelor.”

Foarte frumos spus, dar pe mine personal asta mă încurajează să vă pun, cu tot respectul cuvenit, următoarele întrebări legate de aplicarea principiilor astfel enunțate:

1. De ce, atunci când ați preluat, în prima jumătate a lunii iulie 2016, funcția de Ministru al Educației, nu v-ați delimitat cu nimic de minciuna conținută în comunicatul acestui minister din data de 5 iulie, în care se vorbea cu iresponsabilitate și cinism despre „Rata de promovare de 75,1%”, trecând complet sub tăcere faptul că aici nu mai era vorba de niciun fel de „rată de promovare” (dat fiind că pragul de promovare, corespunzând mediei generale 5, fusese desființat cu 13 ani ani în urmă, odată cu înlocuirea Examenului de Capacitate prin actualul sistem al respectivei Evaluări)?

2. De ce, urmând exemplul deplorabil al celor circa 20 de personalități care s-au succedat la conducerea acestui minister în toți acești 13 ani, în calitate de Ministru n-ați întreprins nimic pentru reînființarea celor două examene (de Capacitate și de Admitere în licee), suprimate la inițiativa d-nei Ecaterina Andronescu începând cu 2004, și nici măcar pentru aducerea la cunoștința opiniei publice, complet dezinformată asupra acestei realități, a consecințelor aplicării unui sistem care permite repartizarea computerizată în licee a unor absolvenți cu medii de 1,5 sau 2 la examenul final al ciclului gimnazial?

3. De ce, fiind informat asupra anomaliei reprezentate de eliminarea limbii latine de pe lista materiilor opționale la examenul de Bacalaureat (anomalie denunțată într-o Petiție online care a strâns peste o mie de semnături începând cu aprilie 2013), n-ați luat nicio măsură pentru a permite câtorva zeci de laureați ai concursurilor naționale și internaționale de limba latină, precum și altor elevi interesați de această limbă complet marginalizată în liceele și universitățile noastre, să susțină proba de examen pe care și-o doreau?

4. a) În calitate de Rector al Universității București și de fost Decan al Facultății de Filosofie a acestei Universități, cum vă raportați la „adevărul faptelor” corespunzătoare dispariției cvasi-totale a limbilor clasice din planurile de învățământ ale facutăților umaniste din țara noastră?
b) Sunteți de acord cu perpetuarea sistemului prezent de pregătire a generații întregi de „specialiști” în filosofie, istorie, lingvistică, filologie, etc., din a căror pregătire latina și greaca lipsesc cu desăvârșire (sau sunt prezente la un nivel pur simbolic)?
c) Și oare cum credeți că vor apăra acești specialiști, deveniți cadre universitare și cercetători, prestigiul Școlii românești în cadrul competiției internaționale dintre universități și instituții de cercetare?

Cu deosebită stimă, Conf. dr. Mihnea Moroianu”


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Necesitatea studiilor clasice, obiectul unei scrisori deschise către fostul ministru Mircea Dumitru

  1. Vlad

    Hai sa ne gandim ce-ar insemna un examen de admitere la liceu… ai putea da subiecte unice nationale?? Foarte dificil, la liceele de top ai avea nevoie si de subiecte mult peste medie. Ajungi in situatia in care fiecare liceu isi face singur subiectele, profesorii din liceu, directorii le cunosc…. considerand starea sistemului de educatie romanesc asta ar fi o sursa uriasa de coruptie si de nedreptate pentru copii.

    Reply
    • Mihnea Moroianu

      Nu văd de ce considerați doar alternativa „subiecte unice pe țară” versus „subiecte elaborate în cadrul fiecărui liceu”. De ce n-ar putea exista mai multe tipuri de probe și de subiecte elaborate la nivelul ministerului în funcție de specificul mai multor categorii de licee?

      Permiteți-mi să reproduc aici răspunsul meu la întrebarea profesorului ieșean Eugen Varvaruca, referitoare la avantajele unei eventuale reintroduceri a ambelor examene (de Capacitate și de admitere în liceu):

      Bineînțeles că primul pas spre normalitate ar fi reintroducerea pragului notei 5 la examenul final al gimnaziului ‒ pentru a elimina efectele perverse ale acestei invenții marca „Ecaterina Andronescu”, atât în „amonte” (dispariția interesului pentru pregătirea în timpul claselor de gimnaziu) cât și în „aval” (infestarea liceelor teoretice sau industriale cu absolvenți lipsiți de pregătirea minimă necesară și care sunt implcit deviați de la filiera învățământului profesional pe acre ar fi normal să-l urmeze) de momentul „Evaluării”.
      La întrebarea cu privire la utilitatea examenului de admitere nu am un răspuns la fel de univoc, ci doar câteva argumente, care se pot dovedi sau nu decisive:
      * Nu cred că e foarte ușoară (și poate nici principial indicată) rezolvarea „la pachet” a ambelor probleme cu obiective și finalități diferite: validarea pregătirii dobândite în cei patru ani de gimnaziu și selecția candidaților celor mai potriviți cu specificul fiecărui liceu.
      * Cum ar fi dacă admiterea la facultăți (inclusiv la cele foarte căutate) s-ar rezolva prin repartiția computerizată a absolvenților de bacalaureat (chiar presupounând menținerea pragului actual, dat de media generală 6), așa încât intrarea la medicină, de exemplu, să se facă pe baza notelor luate la probele de română, matematică, istorie și engleză?
      * Sistemul actual al celor două probe de română și matematică, ponderate în proporție de 20% cu media generală din timpul gimnaziului, conduce la neadmiterea în licee informatice de vârf (cum ar fi Liceul „Tudor Vianu” din București) a unor candidați cu 10 la proba de matematică, dar care n-au reușit să depășească pragul de 8 la română. Nu vi se pare o anomalie? (Presupun că exemplele se pot completa și cu alte tipuri de specializări, concluzia fiind că liceele ar trebui să aibă, poate, latitudinea de a-și stabili criteriile și metodologia de admitere în funcție de specificul propriu, așa cum se întâmplă în cazul universităților.)
      Bineînțeles că toate astea ar trebui să fie în centrul unor discuții între cei direct interesați ‒ educatori, părinți și reprezentanți ai opiniei publice, dialog care pentru moment lipsește cu desăvârșire. Personal, cunosc cazuri de părinți ai unor elevi trecuți prin experiența „Evaluării”, fără să fie la curent cu „detaliul” neobligativității mediei minime 5 la acest examen. Și oare câți dintre cei 20 de miniștri ai Educației din perioada 2004-2017 au luat cu adevărat notă de acest detaliu?…

      Reply
  2. Ad augusta per angusta

    Dacă vreți să reformați învățământul medical, apelați la masonerie, dacă vreți să reformați învățământul tehnic, apelați la servicii, dacă vreți să schimbați umanioarele, apelați la nevestele respectivilor. Pentru orice alte reforme, până nu vine un val de schimbări de-afară, apelați la morgă, Consiliul Național de Îmbălsămare prin Titluri, Diplome și Certificate Universitare sau Agenția Română de Asigurare a Cantității în Învățământul Posterior Liceului.
    Curajul moral în universități constă în a-ți face datoria. Vremea profesorilor de știință care tălmăcesc poezii din alte limbi sau partituri de Bach a cam trecut, sau mai bine zis nu mai este (vreme, timp). În sistem, trebuie să supraviețuiești, să mănânci, să-ți plătești dările, și dup-aia poți să fluieri.
    Scrisori deschise se trimit miniștrilor în funcție, de preferință semnate de multe personalități. În primul rând de către cei care primesc în băncile facultăților de litere, filosofie etc. tinerii livrați de licee. Dar dacă aceștia nu se plâng, înseamnă că e bine (au avut o oportunitate când șeful lor de la facultate era și ministru).
    Eu aș face o petiție pentru introducerea ca materie obligatorie în școli a unui săpun bisăptămânal, a unei paste de dinți lunare și a unei periuțe de dinți bilunare. Pentru profesorii din universitar n-ar strica nici o radiografie antiplagiat anuală și un exercițiu de mers liber, fără proteza PowerPoint-ului, postat pe site-ul Facultății.
    Câteva astfel de acțiuni timide ar face mult mai mult decât un ex-curaj.
    „Audaces fortuna juvat”, nu „Scriptores fortuna juvat”.

    Reply
    • Mihnea Moroianu

      Părerea mea, d-le „Ad augusta…”, este că Dvs ați vrut neapărat să spuneți ceva, dar neștiind bine ce, ați improvizat textul de mai sus.
      În mod normal și răspunsul meu ar fi trebuit să se oprească aici, dar fiindcă una din puținele afirmații parțial inteligibile pe care le faceți este cea despre profesorii de științe care „tălmăcesc poezii din limbi străine” (sic!), închei, pentru exemplificare, cu traducerea „dintr-o limbă străină” a unei poezii de Igor Cinnov (1899-1996); conține și ea un fel de galimatias, doar că ordonat în manieră artistică și urmărind un anumit efect:

      Mi-amintesc, Cezar a spus ‒ Finis Poloniae.
      ‒ Napoleon: ‒ Ai învins, Galileene!
      Se pare, Hitler striga: ‒ Dă-mi înapoi legiunile!
      Glasul (lui Othello? Attila?) ‒ Noli tangere circulos meos!

      Irodiada zbiera: ‒ Trebuie dărâmată Cartagina!
      ‒ Evrika! ‒ ţipa Ahile tăind capul lui Arhimede.
      Ah, dar nu e oare totuna, cine şi când
      Vorbea, pierea, cucerea, se lupta, distrugea?

      Filistinii şi hunii, Agamemnon, capul lui Olofern,
      Valerian, împăratul jupuit de viu,
      Capul lui Ioan. Mântuie-ne, Emanuil!

      Reply
  3. sorana

    ‘Curajul’ d-lui ex-ministru este limitat. Si nici nu ne-a convins catre care ‘adevar’ se indreapta. Pe 20 decembrie (!), d-l ministru a semnat un ordin prin care se scad standardele examenului de licenta, intrucit fiecare facultate poate de acum sa aleaga la ce proba a examenului renunta, cu acceptul Senatului. La UB se intimpla deja. Ordinul a fost publicat in 4 ianuarie, iar cu toate inzapezirile din lume, in data de 18 ianuarie doua facultati au facut pasul ‘inainte’, clamind ca au consultat toate partile interesate. Din fericire, ‘curajul’ l-a parasit la jumatatea drumului pe d-l ministru, iar in ordin scrie ca „examenul de licenta consta in 1-2 probe”, adica se poate pleda in acest moment pentru ca macar pe anumite domenii (cel putin la stiinte) sa ramina 2 probe!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *