Romania Curată

Mihai Goțiu: Scrisoare deschisă dlui Emil Constantinescu. Dacă termenul ”sinecură” pentru viitorul Institut de Studii Avansate ale Levantului vă jignește, cum credeți că îl vor cataloga cercetătorii?

”Cuvântul ”sinecură” este o jignire profundă”, a afirmat, indignat fostul președinte al României Emil Constantinescu, la audierea din Comisia pentru Învățământ a Senatului, unde a fost invitat să susțină legea de înființare a Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului, trimisă la reexaminare de către actualul președinte al României, Klaus Iohannis. Reacția a venit după ce colegul meu de partid și de comisie, Vlad Alexandrescu, a afirmat că posturile ar deveni sinecuri dacă noul Institut nu ar avea un scop precis.

***

Și, totuși, d-nule Emil Constantinescu, v-am întrebat și ieri (și nu am primit răspuns) și vă întreb și azi (și poate veți găsi o cale să-mi răspundeți), cum credeți că vor privi foștii d-voastră colegi cercetători de la Geologie, și chiar foștii d-voastră colegi cercetători de la Universitatea București, pe care ați condus-o, ca rector, înființarea acestui Institut de Studii Avansate, care primește finanțare direct de la buget, fără nicio competiție?

A trecut exact o săptămână de la momentul în care, exact în aceeași Comisie pentru Învățământ a Senatului, reprezentanții Ministerului Educației au explicat, cu subiect și predicat, și dincolo de orice interpretare, că ”nu există banii pentru cercetarea din universități; singurii bani pentru cercetare vin din competiții”. Mai mult, luni, cu doar o zi înainte de audiere, peste 20 de cadre universitare din țară și străinătate lansaseră petiția ”Știința Românească: între nepăsare și distrugere cu premeditare!” (după doar două zile, altă peste 500 de semnatari – majoritatea din mediul academic – s-au alăturat demersului). Printre altele, în această petiție se arată că bugetul alocat cercetării în 2017 este de doar 0,27% din PIB, o cotă chiar mai mică decât cea alocată în 2016, de 0,29%, și la ani buni distanță de cota țintă pentru 2017, de 0,63% din PIB, prevăzută în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare care și-a propus ca până în 2020 să ajungă la 1% (petiția integrală aici).

D-nule Emil Constantinescu, d-nule președinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu, stimate și stimați colegi din Comisia pentru Învățământ, v-am relatat, ieri, pe scurt, despre Școala Transilvană de Neuroştiinţe Experimentale („Transylvanian Experimental Neuroscience Summer School” – TENSS), unde vin, în fiecare an, profesori renumiți de la Harvard, Institutul Max Planck, University College și King s College din Londra, FMI Basel sau Cold Spring Harbor New York. Invitatul de marcă al verii trecute a fost celebrul laureat Nobel pentru descoperirea ADN-ului, James D. Watson. Încă de la primele ediții, despre TENSS s-a scris la modul apreciativ în prestigioasa publicație internațională de știință Nature (aici). Titlurile precedentelor articole despre cercetarea din România apărute în Nature sună astfel: ”Romanian science in free fall”, ”Plagiarism exposed in Romanian grant applications”, ”Repeat after me”, ”Romanian scientists fight plagiarism”, ”Romanian prime minister accused of plagiarism”… Ei bine, d-nule Emil Constantinescu, d-nule Călin Popescu Tăriceanu, stimate și stimați colegi din Comisia pentru Învățământ, exceptând prima ediție (între timp s-a ajuns la a V-a), TENSS nu a beneficiat de vreo finanțare din România, ci s-a bazat pe proiecte și donații externe. Problema cea mai mare nu constă în faptul că organizatorii nu beneficiază de finanțare autohtonă, ci nici măcar nu prea există competiții interne la care să poată aplica pentru a obține o astfel de finanțare.

D-nule Emil Constantinescu, să vă mai spun un secret. Institutul autohton (privat) de neuroștiințe în care își desfășoară activitatea unul dintre organizatorii TENSS, nu are nici portar, nici secretară și nici alte peste 30 de poziții de ”personal contractual” ale căror costuri să se pretindă să fie suportate din bugetul de stat (și fără competiție). Și nici nu pretinde spații de la RAAPPS, ca d-voastră, ci plătește chirie (din granturile și proiectele câștigate la nivel internațional). Și încă ceva, TENSS e unul dintre primele exemple care mi-a venit în minte, pentru că e aproape de casă, dar s-ar putea face o listă consistentă cu institute de cercetare autohtone care ar merita, la o adică, o susținere financiară pentru a continua să facă ceea ce au dovedit DEJA că pot să facă la nivel competitiv internațional.

D-nule Emil Constantinescu, v-ați declarat jignit personal de cuvântul ”sinecură”, deși d-nul Vlad Alexandrescu nu s-a referit la d-voastră, ci la o situație care ar putea să apară dacă nu sunt definite clar obiectivele noului institut, competențele necesare și modul de selecție al personalului. Dar cum credeți că vor vorbi despre acest institut, toți cercetătorii români care ativează în țară și/sau străinătate și care, neavând acces direct la decidenții politici, fac coadă și le crește barba așteptând competițiile care nu mai vin? Îi vor spune gheșeft, donație, ofrandă, plocon? Sau cum? (nota bene: suntem taman pe 1 martie și ministrul și Ministerul Cercetării sunt mai preocupați să schimbe indezirabilii din cosiliile consultative, nu să organizeze competiții de cercetare; habar n-au cercetătorii români ce competiții se vor deschide, ce bani vor fi, cum să-și calibreze echipele și obiectivele pe acest an; evident, exceptându-i pe viitorii cercetători de la Institutul Levantului, care au deja banii promiși pe 2017, ba, ca să fie sigur, grație unui amendament de ieri, statul se va obliga să asigure INTEGRAL finanțarea Institutului și pe 2018).

D-nule Emil Constantinescu, m-aș fi așteptat să vi se aprindă beculețul de alarmă atunci când, în ciuda susținerii declarate*, președintele Academiei Române, Ionel Vlad, a refuzat ideea de a prelua Institutul Levantului sub umbrela instituției pe care o conduce. Păi dacă este, într-adevăr, atât de necesar și de benefic un astfel de Institut de (atenție!) Studii Avansate, pe cât a susținut d-nul președinte al Academiei că ar fi, atunci de ce nu și-l dorește Academia Română sub tutela sa? Și d-voastră, d-nule Emil Constantinescu, nu ați avea o altă autoritate (la nivel național și internațional) conducând un Institut de Studii Avansate aflat sub tutela Academiei Române, decât un Institut de Studii Avansate de sub tutela Senatului României? Aflu (din Cotidianul, care invocă drept sursă Direcția de apărare a Constituției din cadrul SRI) că media generală a Parlamentului României, din punctul de vedere al mediilor școlare, a tot involuat în ultimul sfert de veac, de la aproximativ 8 (opt), în 1990-1992, 7 (șapte), 1992-1996, 6,5 (șase cincizeci), 1996-2004 și aproximativ 6 (șase) după 2004. Să nu fiu înțeles greșit, n-am absolut nicio problemă cu cei care au avut medii mediocre le școală, dar, d-nule Emil Constantinescu, chiar considerați că ar fi îndreptățiți și competenți să tuteleze un Institut de Studii Avansate?

În fine, faptul că a fost anunțat și promovat deja (înainte de a lua ființă) sub titulatura unui institut de studii avansate, nu e un argument suficient pentru a nu-i mai putea schimba numele într-un institut de diplomație culturală ori într-o școală superioară de diplomație, ceva mai apropiat de ceea ce ne-ați propus, mai corect și mai onest, și care n-ar mai risca să crească iritarea în rândul cercetătorilor români care au, și așa, destule motive de supărare.

***

Pe aceeași temă: PressOne: Levantul lui Emil Constantinescu. – Cine sunt specialiştii? – Strâng marii arabişti din lume!

***

Și ar mai fi ceva, d-nule Emil Constantinescu. La sfârșitul anului 1996 am fost unul dintre zecile de mii de români care, în ciuda frigului, am sărbătorit în stradă victoria d-voastră în cursa pentru Cotroceni. Ca student aflat către finalul studiilor, speram că acea victorie va pune capăt unei epoci, și România va intra pe un drum al modernizării accelerate. N-a fost să fie așa și chiar d-voastră v-ați declarat la un moment dat ”înfrânt”. Ieri, majoritatea celor au votat pentru înființarea și finanțarea publică, fără competiție, a unui institut de studii avansate sub conducerea d-voastră, a fost din tabăra celor pe care îi înfruntați în 1996. Rămâne să stabiliți d-voastră singur dacă acest lucru e o victorie sau o altă înfrângere. Mă gândesc însă ce reacție extraordinară ați produce dacă, în ceasul al 13-lea, ați reanaliza întreaga inițiativă și ați retrage-o! Asta da, victorie! Dar, nu mai sunt nici eu, de ceva vreme, așa idealist…

***

Notă: Ieri l-am întrebat pe președintele Academiei, d-nul Ionel Vlad, dacă prezintă în Comisia de Învățământ, propria opinie sau poziția instituției pe care o conduce. Mi-a răspuns că majoritatea membrilor prezidiului Academiei susțin viitorul Institut. Și, totuși, dacă o asemenea decizie nu a fost luată în cadrul unei ședințe a Prezidiului Academiei, fiecare susținere în parte rămâne una personală, nu instituțională.


Mihai Goțiu este senator USR și vicepreședinte al Senatului României. Mihai Goțiu este jurnalist și scriitor, iar în perioada iunie 2014 – septembrie 2016 a fost  coordonatorul editorial al portalului România Curată.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Mihai Goțiu: Scrisoare deschisă dlui Emil Constantinescu. Dacă termenul ”sinecură” pentru viitorul Institut de Studii Avansate ale Levantului vă jignește, cum credeți că îl vor cataloga cercetătorii?

  1. Laura G

    Incerc un contra-argument:

    In Canada, dupa ce mandatul Guvernatorului-General (seful statului) se incheie, Parlamenul creaza un mic Institut, afiliat de regula unei universitati, pe o tema de interes a fostului GG: asa exista un Instiut de cercetari al cetateniei, un Institut pentru studiul francofoniei in America Centrala, etc. Mici insitute de nisa, in care de regula activeaza 3-4 dintre colaboratorii apropiati ai fostului sef de stat, si 2-3 studenti de masters sau doctorali.

    In Statele Unite avem sistemul bibliotecilor prezidentiale, finantate cu bani publici. In California, fostii guvernatori au si ei Institutele lor, de exemplu „USC Schwarzenegger Institute for State and Global Policy”, finantate (partial sau integral) din bani publici.

    In Franta, pentru fosti presedinti se creaze galerii de arta atasate unor muzee (de exemplu pentru Jacques Chirac s-a creat un muzeu de arta nativa)

    Toate astea sunt sinecuri 100% (bun, sinecuri pe scara mica, pt 4-5 persoane). Dar au fost totusi create pentru experienta spune ca „fostii” si colaboratori lor apropiati pot fi foarte utili unui stat. Pentru ca au „memorie institutionala”, pentru ca pot fi utili pentru momente simbolice si protocolare, pentru ca pot media anumite conflicte delicate, pentru ca pot fi foarte foarte utili pentru track II diplomacy…

    Poate o solutie ar fi sa infintam acest institut, cu un buget mic, pe timp limitat (5 ani, sa zicem). Dupa 5 ani, putem sa facem un review sa vedem daca e un model util sau nu.

    Reply
  2. Iro

    În Canada, în SUA, în Franța e democrație, chiar dacă suferindă acum. Mai e și ceva bogăție. Și universități solide și consistent finanțate.
    Totuși, un Institut al Celor Învinși de Securitate n-ar strica. Pentru că pe post de institute ale celor învinși de sistem funcționează toate berăriile patriei.
    Levantul este totuși specialitatea lui Băsescu … El ce institut o să conducă săracul: institutul de geologie oenologică?

    Reply
  3. laur22

    Indoiala @ incerc un contra-argument

    Incerci degeaba

    Caci cu oameni redusi la un ring-tone nu ai ce dialog sa portzi.

    Oamenii redusi la un slogan sau mai precis la sloganul zilei intens redifuzat azi pe internet nu au capacitatea mentala si dispozitzie intelectuala de a purta un dialog argumentat .

    Dialog de pe urma caruia el eventual sa mai si piarda.

    PS Da sa il platesti pe onorabilul Willian (Bill) Clinon JJUMATATE DE MILION DE DOLARI pentru un discurs de 45 de minute la o zi de nastere unde incadreaza ?
    http://www.nydailynews.com/news/politics/bill-clinton-paid-500-000-speaking-advance-45-minute-speech-earning-11-100-minute-article-1.1361928

    La inalta tradare ?
    La coruptzie in interesul unei tzari straine ?

    „Bill Clinton has earned a whopping $500,000 speaking advance to deliver a 45 minute speech at the 90th birthday bash for Israeli President Shimon Peres — putting Clinton’s price tag at roughly $11,100 per minute.
    ….
    The speaking fee for the 42nd President was paid by Keren Kayemeth LeIsrael (KKL) the Jewish National Fund in Israel, which is separate from the Jewish National Fund in the U.S. ”

    Ia imaginatzi-va voi ca Iliescu/Constantinescu ar primi jumatate milion de doari pentru un dicurs la petrecerea de zi de nastere a lui Putin ori a lui Xi Jinpin suma platiata de exemplu de Partidul Comunist Chinez ori de Pratidul de guvernamant din Rusia ?

    Eeeee cat s-ar mai umfla taratza-n voi nu asa ?
    Hai mistretzilor bagatzi sloganul.

    Si uite de aceea nu se poate purat nici-o dicutzie in contradictoriu :
    pentru ca in mintzile #resiztente nu este loc si pentru argumentele celuilalt.
    opinia lor hapsana si galagioasa le este autosuficienta
    nu mai e loc si de indoiala.

    Reply
  4. Iro

    Păi chiar asta tindeam să se întâmple aici: o discuție (disctutzie). O listă de coomenturi este un forum de discuții, între altele).
    În rest, repirați (respiratzi) tolerantză. Cred că puteți consuma gluten în cantitătzi nelimitate.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *