Filmul de pe Digi 24 a fost, probabil, cel mai proaspăt și reconfortant moment al campaniei electorale. O cursă începută și încheiată modest, pentru că, pînă la urmă, dezbaterile n-au reușit decît să confirme lipsa de înălțime a ideilor.
În formula găsită de Iepan, Ponta și Iohannis devin Victor și Klaus.
Autorul a căutat rude. A intervievat prieteni din copilărie, armată și facultate. În documentare se simte consistent ajutorul profesionist al ziariștilor de la Digi. Nu toți martorii existenței celor doi politicieni, care promiseseră că vorbesc, au și vorbit. ”Unii s-au retras brusc după ce au primit telefoane”, a explicat regizorul, la Digi 24, după prezentarea filmului.
Dar chiar și așa, rezultatul este valoros prin naturalețe. Amîndoi sînt rememorați de colegi drept doi tipi isteți, care prind repede și care, Ponta căuta asta, Iohannis, nu, deveneau imediat ”urmați de ceilalți”.
Fiecare dintre ei își duce bagajul de prejudecăți și de libertăți al generației și comunității unde au crescut.
Victor e bucureșteanul tînăr, entuziasmat pînă la patetic de schimbările din România de după 90. Se zărește o dezamăgire în destinul lui cu decolare verticală, ”cei de la PSD au fost singurii care mi-au dat o șansă, mamă”, îi spune el celei care l-a crescut și care îi repoșează că ”de asta, Victor, ne-au bătut minerii pe noi în ’93?!”.
Klaus a primit, în anii 70, o educație mai liberă decît mulți români, ”noi, la școala germană eram altfel, aveam activități extrașcolare la care alții nu visau”, își amintește o colegă de liceu. Era îndrăgostit de drumeții și apropiat de elevi cînd a început să predea. Imaginile cu el, tînăr, pe munte au ceva din secvențele sepia cu excursiile organizate de Karol Wojtyła în pădurile Carpaților de lîngă Wadowice, înainte de a deveni Papă.
Două femei au un rol vizibil puternic în destinul celor doi candidați la președinție.
Articolul integral pe Tolo.ro
Filmul lui Florin Iepan poate fi vizionat online, aici:
