Medierea are nevoie de un impuls
substanţial pentru a putea funcţiona. Cred că obligarea părţilor de a
urma o procedură de informare mai înainte de a se adresa instanţei
judecătoreşti este o astfel de cale, cu scopul de a familiariza părţile
cu avantajele medierii şi de a le convinge să rămână în mediere. De
altfel, acestea este obiectul Legii 115/2012 care în iunie anul acesta a
modificat Legii medierii.
Dar legea (care prezintă mai multe imperfecţiuni pe
care le-am identificat într-o formulă interinstituţională iniţiată de
mine având ca temei al acţiunilor pro-mediere mai multe reglementări în acest sens), a uitat ceva esenţial: să prevadă sancţiunea procedurală pentru nerespectarea procedurii de informare.
Sesizând această lipsă, am propus CSM să iniţiem modificarea rapidă a
legii, moivat de faptul că pe 9 ianuarie 2013 ar fi trebuit să intre în
vigoare acele modificări. Pe 24 noiembrie am discutat această idee cu
Consiliul de Mediere, iar pe 28 noiembrie 2012, CSM a aprobat propunerea
mea. Săptămâna trecută am fost, impreună cu domnul Ion Dedu de la CdM,
la Ministerul Justiţiei pentru a face lobby pe acest proiect. Ne-a
primit secretarul de stat Florin Moţiu, am discutat cu Directorul
Directiei de legislaţie Alina Rădoi, ministrul Mona Pivniceru a fost de
acord cu iniţiativa, iar secretarul de stat Maya Teodoriu a facilitat
ajungerea proiectului de OUG în Guvern.
Apoi, Guvernul României a aprobat o OUG care prevede că obligativitatea
informării despre mediere se va aplica de la 1 februarie 2013 când intră în
vigoare Noul Cod de procedură civilă şi că, în caz de nerespectare a
procedurii informării (urmată înainte de sesizarea instanţei sau până la
termenul dat de judecător în acest sens), acţiunea se va respinge ca
inadmisibilă.
OUG are următorul conţinut:
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind
medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru
modificarea art. II din Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei
de mediator
Prin Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator au fost
aduse o serie de modificări şi completări Legii nr.192/2006, cu efecte
începând de la data de 1 octombrie 2012, respectiv, 9 ianuarie 2013.
Intervenţia legislativă a avut în vedere ca aceasta să producă efecte
după data intrării în vigoare a Legii nr.134/2010 privind noul Cod de
procedură civilă, corelările fiind realizate în raport cu acest act
normativ.
Având în vedere,
însă, că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2012 privind
modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, intrarea în
vigoare a noului Cod de procedură civilă a fost prorogată până la data
de 1 februarie 2013, şi că, totodată, noul Cod de procedură
civilă, în urma republicării, a fost renumerotat, este necesară pe de o
parte corelarea textelor de trimitere din Legea nr. 192/2006 cu norma la
care se trimite conţinută în noul Cod de procedură civilă. Neadoptarea,
în regim de urgenţă, a măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de
urgenţă poate genera dificultăţi sau chiar blocaje în aplicarea de către
instanţe, a legii, cu consecinţe negative de ordin procedural în
activitatea de judecată,
Totodată, este necesară amânarea intrării în vigoare a art.601 din Legea nr.192/2006 – articol care conţine cea mai semnificativă
modificare adusă prin Legea nr.115/2012, constând în introducerea
obligativităţii în anumite cazuri şi condiţii, a unei etape de informare
cu privire la beneficiile medierii – astfel încât acesta să intre în
vigoare concomitent cu noul Cod de procedură civilă (1 februarie 2013).
Apreciindu-se că scopul etapei de informare obligatorie nu se va
realiza deplin doar prin stabilirea, ca sancţiune, a amenzii judiciare,
Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat înlocuirea acestei
sancţiuni cu aceea a inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată în cazul în care părţile implicate în litigiu nu au urmat, anterior
introducerii acţiunii, etapa de informare cu privire la avantajele
medierii. Textul legal care instituie obligaţia de informare trebuie să
intre în vigoare odată cu cel care instituie sancţiunea în cazul
nerespectării obligaţiei.
Având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează satisfacerea
unui interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei
reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate
pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I – Legea
nr.192/2006privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai
2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
1. Alineatului (1) al art. 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art.2 – (1)
Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane
juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind
avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui
proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe
această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie
penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.
(11)
Dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii
se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a
realizat informarea. Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea
la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei prevăzute la art. 43
alin (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare,
se întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul instanţei.
(12) Instanţa
va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de
neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa
de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare
în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de
instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de
art.601 lit. a) – f).
2. Alineatul (2) al art.59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Părţile acordului de mediere se pot înfăţişa la instanţa judecătorească
pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre
care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie
judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa
ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei
circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere.
Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în
camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art.438 – 441 din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător.”
3. Alineatul (1) literele f) şi g) ale articolului 601 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„f)
în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia
litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a
procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul
Comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1013-1024 sau la cea prevăzută la art. 1025-1032 din Codul de procedură civilă.
g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea
plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar
victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de
informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat.
4. Alineatul (2) al articolului 601 se abrogă.
5. După art. 601 se include un articol nou, art. 602, cu următorul conţinut:
„Art. 602 – (1) Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru
convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristice. Prevederile
art.2532 pct.7 din Codul civil sunt aplicabile în mod corespunzător.
(2) Acceptarea participării sau participarea la şedinţa de informare nu
constituie o recunoaştere a dreptului ce ar face obiectul litigiului
şi nu întrerupe cursul prescripţiei.”
6. Alineatul (1) al art. 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea
medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, cu respectarea
condiţiilor legale, o hotărâre, dispoziţiile art.438-441 din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. II – Termenul
prevăzut la art. II din Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei
de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
462 din 9 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare,
referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 601 din
Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la
data de 1 februarie 2013.”
Art.
III – Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la
sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată se aplică
numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare.
PRIM MINISTRU
Victor Viorel PONTA
