Primarii municipiilor reședință de județ din România nu cultivă dezbaterile publice pentru deciziile care implică cetățenii și orașele în care trăiesc, dacă luăm în calcul răspunsurile trimise portalului de bună guvernare Romania Curată, iar altele dau dovadă de o lipsă crasă de transparență, ignorând solicitările venite din partea societății civile sau răspunzând foarte târziu.
Puține acte normative parcurg procedura transparenței decizionale, de regulă cele privind adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli, regulamentele privind parcările, publicitatea, transportul public, comerțul stradal, taxele și impozitele locale sau cele privind aprobarea unor tarife privind utilizarea bunurilor din patrimoniul orașelor. Dezbaterile care se organizează totuși sunt unele formale, la care participă puțini cetățeni.
Din cele 40 de municipii reședință de județ solicitate să-și facă publică transparența în adoptatea legilor locale, numai 17 au răspuns solicitărilor Societății Academice din România, iar dintre acestea șapte nu au organizat dezbateri publice în baza Legii nr. 52/ 2003 privind transparența decizională în administrația publică.
La Pitești, municipiu condus încă din 1992 de către primarul Tudor Pendiuc, mai nou intrat în atenția DNA pentru modul în care a încredințat contracte din banii orașului, a avut loc în 2013 o unică dezbatere ce a privit bugetul localitații în care majoritatea cererilor și-a și găsit răspuns, după cum ne răspunde Primăria. Dezbaterea nu a vizat însă și aspecte strategice de dezvoltare a orașului, ci doar numeroase probleme punctuale ridicate de cetățeni, semn că este nevoie de mai multă comunicare între locuitori și administrația publică locală. Totuși, în răspunsul dat României Curate se menționează că primăria este deschisă la acest gen de comunicare.
În viziunea Primăriei Brăila, supunerea spre informare publică a autorizațiilor de construcții echivalează cu dezbaterea publică, potrivit Legii 52/2003. Răspunsul indică 19 situații de acest tip, ce priveau extinderi de locuințe, balcoane sau edificarea diferitelor construcții. Totuși, este mai mult decât nimic, dacă luăm în calcul primării de municipii mari, cum ar fi Bacău, Galați, Tîrgu-Jiu, Giurgiu sau Tulcea, care nu au organizat nicio dezbatere. La Primăria Călărași, se confundă noțiunea de dezbatere publică cu cea de ședință a Consiliului Local. În răspuns, se menționează totuși că proiectele de hotărîri au respectat cerințele transparenței decizionale. La Deva, pe lângă stufosul buget municipal, primăria i-a chemat pe cetățeni să dezbată și tarifele de intrare la piscinele Aqualand, destul de piperate dacă aruncăm un ochi pe site-ul primăriei.
De la Clujul fostului premier Boc, la Sibiul președintelui Iohannis
La Brașov, unul dintre cele mai turistice orașe ale țării, municipalitatea ne răspunde că a organizat doar două întâlniri publice în care, pe lângă buget, s-a dezbătut și Regulamentul de creștere a animalelor în oraș. La Oradea, oraș condus de liberalul Ilie Gavril Bolojan, au fost organizate anul trecut 21 de dezbateri, iar în răspunsul său primăria ne trimite la site-ul oficial www.oradea.ro unde sunt postate informații despre numai 14 dezbateri, legate în general de transportul public de persoane, administrarea parcărilor, ridicarea autovehiculelor parcate ilegal, aprobarea autorizaţiilor de taxi sau delimitarea zonelor unitare de încălzire în municipiul de pe Crișul Repede.
La Cluj-Napoca, orașul guvernat de fostul premier Emil Boc, primăria a organizat doar două dezbateri ce privesc regimul finanțărilor nerambursabile alocate ONG-urilor și structurilor sportive. Foarte puține dacă avem în vedere că în 2013 au fost în atenția edililor 645 de proiecte de acte normative. La Focșani, de exemplu, s-a anunțat în 2013 organizarea unei dezbateri privind aprobarea unui regulament care să guverneze publicitatea din municipiu, care a sfârșit în 2014 prin a fi interzise orice afișe electorale în oraș. Ultimele alegeri au arătat că “prohibiția”a fost instituită degeaba, legea locală fiind încălcată în primul rând de partidul din care face parte primarul. Focșaniul a dezbătut și un regulament ce vizează, între altele, “vehiculele fără stăpân sau abandonate” . La Sibiu, oraș condus încă de președintele ales Klaus Iohannis, primăria susține că a anunțat 15 dezbateri publice pe anul 2013, pentru care s-a respectat procedura privind transparența decizională, dar “nu au existat solicitări din partea persoanelor sau organizațiilor interesate motiv pentru care nu au fost organizate dezbateri publice ale proiectelor de acte normative publicate”.
Aradul și Timișoara vor reabilitarea clădirilor istorice
La Arad, primăria condusă de Gheorghe Falcă a organizat în 2013 “două dezbateri publice la solicitarea societății civile și două din oficiu, la inițiativa instituției, la care au participat aproximativ 100 de persoane”, după cum susțin reprezentanții instituției. Printre proiectele care au parcurs procedura transparenței decizionale se numără Planul integrat de revitalizare a zonei protejate din municipiul Arad 2012, realizat în cadrul unui proiect european, și “regulamentele de intervenție pentru creșterea calității arhitectural – ambientale a clădirilor din municipiu”. O situație care pune probleme în multe orașe și-a găsit rezolvare la Arad: aici a fost dezbătut un regulament referitor la condițiile în care se realizează accesul pe proprietatea publică sau privată în vederea instalării, întreținerii, înlocuirii sau mutării rețelelor de comunicații electronice.
La Timișoara, orașul revoluției anticomuniste, spiritul cetățenesc pare a fi un pic mai dezvoltat. Aici au fost organizate șapte dezbateri și, pe lângă temele obișnuite, s-a discutat și un program de sprijin financiar acordat proprietarilor de clădiri istorice în vederea reabilitării. “În cadrul dezbaterilor publice au fost înregistrate un număr de 49 de recomandări din partea cetățenilor, a unor asociații și fundații sau societăti comerciale. Dintre acestea, ”7 recomandări au fost incluse în proiectele de acte normative“, informează primăria condusă de Nicolae Robu. Primăria Timişoara desfășoară în prezent două programe de reabilitare a clădirilor istorice pentru a conserva patrimoniul arhitectural. În acest sens, există și un regulament privind identitatea cromatică a clădirilor din municipiul de pe Bega.
Primării din orașe mari precum Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Sfântu-Gheorghe, Târgoviște Rîmnicu-Vîlcea , Vaslui, Piatra Neamț, Baia Mare, Târgu Mureș, Drobeta Turnu Severin, Slobozia, Reșița, Zalău sau Alexandria nu au răspuns până ieri solicitărilor realizate în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
***
Ședințele cu părinții sunt sau nu dezbatere publică?
Inspectoratele Școlare se țin departe de ochii publicului. Societatea Academică din România a trimis, la sfârșitul lunii octombrie, tuturor celor 42 de inspectorate școlare județene din țară câte o solicitare privind transparența decizională în administrația publică, cerându-le să prezinte un raport referitor la dezbaterile publice pe care instituțiile le-au organizat în 2013, în baza Legii 52/2003. Scopul a fost cunoașterea numărului de astfel de dezbateri derulate anul trecut, temele dezbaterilor și concluziile la care acestea au condus.
Din 42 de cereri, doar 11 au fost onorate cu un răspuns – parțial sau complet – la solicitarea monitorilor din proiect. Județul Bistrița-Năsăud „a ieșit la raport” cu un număr de două dezbateri publice, „una referitoare la înscrierea copiilor în clasa pregătitoare și o alta cu privire la evaluările elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a”. În urma acestora, nimeni nu a depus vreo petiție, plângere, memoriu și nici nu au fost sesizate probleme privind înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, potrivit răspunsului.
La Iași, în anul 2013, a fost organizată o dezbatere în cadrul Conferinței anuale a directorilor unităților de învățământ, în luna octombrie. Anul acesta, alte două dezbateri publice au avut loc în aprilie și septembrie. Inspectoratul Școlar Județean Iași nu a respins, anul trecut, nici o cerere adresată instituției, pentru că, după cum susțin reprezentanții ISJ, sunt în „relații foarte bune cu celelalte instituții deconcentrate, cu instituțiile de cultură ieșene, cu asociațiile și reprezentanții societății civile, astfel încât inițiativele sunt întotdeauna susținute și se concretizează, atunci când sunt exprimate”. În lista inspectoratelor județene care nu au organizat nici o dezbatere publică în 2013, se înscriu județele Brăila, Călărași, Hunedoara, Ialomița, Mureș, Olt, Sălaj, Timiș și Tulcea, motivând că respectivele instituții nu emit acte cu caracter normativ care să fie supuse unor discuții publice. Inspectoratul Școlar Mureș a ținut să precizeze că, deși nicio dezbatere publică nu s-a desfășurat sub egida instituției, ședințele cu părinții elevilor, organizate la nivelul unităților de învățământ, au tot caracter de dezbatere. (Alina-Elena VASILIU)
