Anda Mețac

Infertilitatea, miocarditele și tromboza – vaccinarea, între mituri și adevăr (I)

În urma primei ediții a evenimentului ”Vaccinarea – între mituri și adevăr”, am colectat cele mai mari întrebări și temeri ale celor care ne-au urmărit în legătură cu vaccinarea. Acest articol își dorește să răspundă la cele mai numeroase dintre ele, în mod științific, dar și într-o formă ușor de înțeles, astfel ca răspunsurile să fie inteligibile indiferent de pregătire sau vârstă.

I-am avut alături, la prima ediție a seriei de evenimente Vaccinarea- între mituri și adevăr, pe dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog (Institutul Național de Pneumoftiziologie “Marius Nasta“) și conf.univ (Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”), precum și pe dr. Gabriel Diaconu, director medical al centrului MindCare.

Pentru toate întrebările privind diagnosticul personal, întrebările pentru un caz anume, recomandarea noastră este să contactați specialistul care se ocupă de cazuistica dumneavoastră. Acest articol nu înlocuiește controlul medical de specialitate.

Vaccinul împotriva COVID-19 îmi va afecta fertilitatea. Copiii și femeile însărcinate nu ar trebui să se vaccineze.” – Nașterea, mama, fătul și vaccinarea

Vaccinul împotriva COVID-19 nu afectează fertilitatea. Confuzia a apărut atunci când un raport fals a apărut pe rețelele de socializare, spunând că proteină spike care se găsește pe suprafață noului coronavirus este aceeași cu o altă proteină spike denumită sincitina-1, care este implicată în creșterea și atașarea placentei în timpul sarcinii. Raportul fals spunea că după vaccinarea împotriva COVID-19, sistemul imunitar al femeii ar produce anticorpi împotriva acestei proteine diferite și ar afecta fertilitatea.

Cele două proteine spike sunt complet distincte, nu au legătură, iar administrarea vaccinului împotriva SARS-CoV-2 nu va afecta fertilitatea femeilor care doresc să rămână însărcinate. În timpul trialurilor (variantă de studiu clinic) vaccinului Pfizer, 23 de femei inrolate voluntar în studiu au rămas însărcinate. De asemenea, practica ne arată o mulțime de situații de viitoare mămici după perioada de vaccinare.

Societatea de Obstetrică și Ginecologie prezintă faptul că vaccinarea scade riscul de infecție până la 5 ori, scade riscul de boală severă și spitalizare până la 10 ori, și protejează nou născutul deoarece anticorpii dezvoltați de mama ajung la făt atât prin placentă, cât și prin alăptare cu laptele matern.
Pe de altă parte, infectarea prezintă următoarele riscuri: dezlipirea placentei, naștere prematură, moartea fătului, spitalizare la ATI și moartea mamei.

Deși riscul de a face boală COVID-19 este mult redus la copii, nu înseamnă că este zero. Vaccinarea copiilor nu numai că este importantă pentru sănătatea lor, însă ajută la prevenirea răspândirii virusului la adulți, și în special la bunicii, profesorii sau adulții cu care intră în contact. Au existat cazuri de copii care inclusiv au decedat.

“Pacienții care au alergii/boli cronice/boli autoimune/alte boli nu trebuie să se vaccineze pentru că vor avea parte de miocardite, tromboze, trombocitopenie post-vaccinare.”

În primul rând, recomandarea supremă e consultul de specialitate și sfatul acestuia. Vaccinurile împotriva COVID-19 utilizate în România în prezent sunt contraindicate doar persoanelor cunoscute cu alergii la substanțe incluse în vaccinul respectiv (substanța activă sau excipienți).

În al doilea rând, chiar adulții în vârstă sau care au boli asociate trebuie să se vaccineze. Acest grup are un risc mai mare de a face forme severe de boală care să necesite spitalizare și la care să apară complicații și chiar decesul. Inclusiv vorbind de bolile de coagulare ale sângelui, riscul că boală în sine să producă tromboze este cu atât mai mare cu cât pacientul avea deja această boală preexistentă. Astfel, vaccinul poate să salveze viață unor pacienți care nu ar face față unei îmbolnăviri grave.

„La acest moment, relația definitivă dintre vaccinurile anti-COVID și posibile reacții inflamatorii ale inimii NU a fost complet creionată. Au fost descrise câteva zeci de cazuri, îndeosebi la bărbați tineri, care au făcut forme ușoare/ moderate de miocardită, din care peste 90% au trecut fără nevoie de tratament. Acest profil se aseamănă, în general, cu miocardite date de alte medicamente sau vaccinuri, și care declanșează răspunsuri imune paradoxale.

Cât de des s-a întâmplat asta după vaccin? Sub 1 caz la 100.000 de vaccinați.” -dr. Gabriel Diaconu

Miocardită post vaccinare NU este specifică vaccinurilor împotriva COVID. Orice vaccin poate da acest efect advers, iar acesta este un efect advers rarisim și care, dacă apare, se vindecă de regulă în 3-4 zile fără tratament. Miocardită este mult mai frecvența însă în timpul virozelor. Foarte probabil mulți din populație au făcut deja miocardită când au răcit și nici nu au știut despre acest lucru.

”Riscul de face o complicație cardiacă fatală, dacă ai dezvoltat COVID-19, este între 1 – 1.5%. Pare puțin, dar acest risc crește, la vârstnic, la persoană cu o boală cronică a inimii, la o persoană cu diabet sau cu obezitate, dramatic, spre 40 – 50%.

Vei vrea să reții totuși procentul de 1 – 1.5%. De ce? Pentru că, în populație, miocardită este o afecțiune foarte rară, estimată că incidență la 10 – 20 cazuri la sută de mii de locuitori. Adică 0.01 – 0.02 %. Carevasăzică, în COVID riscul relativ de a face o miocardită fatală este de 100 de ori (!) mai mare.” – dr. Gabriel Diaconu

“Vaccinul împotriva COVID-19 a fost dezvoltat prea repede, astfel încât informațiile privind eficacitatea și siguranța acestuia nu pot fi de încredere.”

Trialurile clinice au inclus peste 73.000 de persoane. Acestea au arătat că primele două vaccinuri COVID-19 autorizate și folosite în prezent, Pfizer/BioNTech și Moderna, au o eficacitate de 95% și nu au fost raportate efecte secundare severe amenințătoare de viață. Cele mai comune efecte adverse sunt: durerea de cap, durere la locul injectării, stare de febrilitate, etc. Toate acestea sunt reversibile, nu pun viața în pericol, iar riscul asociat vaccinului este mult mai mic decât cel al infectării.

Un vaccin este mai bun decât celălalt.”

Pfizer și Moderna sunt foarte similare în eficacitate și se bazează pe aceeași tehnologie, ARN mesager. Este recomandat să te vaccinezi cu oricare dintre cele două vaccinuri, mai ales dacă te afli într-o categorie de risc, chiar dacă vaccinurile obținute prin metode clasice (ex: pe bază de virus viu atenuat) îți sunt interzise de diagnosticul existent, cum este cazul bolilor autoimune, deoarece vaccinul pe bază de ARNm nu te va afecta, dat fiind că acesta nu conține virusul viu sub nici o formă. AstraZeneca și J&J, vaccinuri pe bază de vector viral nereplicativ, sunt la rândul rândul lor recomandate și autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului, dacă cumva nu te simți confortabil cu tehnologia nouă. Cel mai important este să iei o decizie responsabilă: vaccinarea.

Dacă am avut COVID-19 și m-am vindecat, nu mai trebuie să mă vaccinez.” 

Nu avem suficiente dovezi despre cât durează imunitatea naturală care apare după ce ai făcut boala. Unele persoane au dezvoltat un răspuns imun slab, comparativ cu cel post vaccinare. Studiile au arătat despre imunitatea naturală că este de scurtă durată și este nevoie de cercetări suplimentare. Practica a demonstrat că imunitatea post-vaccinare oferă o mai bună protecție decât cea naturală. După ce ai contactat boala, se poate amână vaccinarea timp de 90 de zile.

“Deși m-am vaccinat sunt confuză în legătură cu poziționarea anumitor cadre medicale împotriva vaccinării. Care considerați că este cauza? Care sunt motivele din spatele atitudinilor asemănătoare ale persoanelor cu pregătire medicală?”

Nu cred că există un răspuns potrivit de ce unii doctori preferă să umbrească informațiile științifice reale și să abuzeze de titlul oferit de diploma de licență. Cred că înainte de a urma orice sfat oferit de o persoană, e important să analizăm și ce este în spatele acestuia.  A fost un doctor vocal până în momentul de față? A nu se înțelege un anume atac asupra sistemului medical mult prea aspru încercat în ultima perioadă, însă e important să discernem informațiile și pentru a evita angajarea într-un joc cu vreun interes personal: popularitate, atenție publică etc.
Trebuie să ne uităm în Franţa, unde există lege pentru obligativitatea vaccinării personalului medical, ne uităm în Statele Unite unde spitale private sau publice obligă personalul la vaccinare.

Este de neacceptat ca un spital să devină focar COVID.

O altă teorie ar fi lipsa de cunoștințe. Da, vorbim de oameni, chiar dacă sunt specialiști, nu înseamnă că sunt atotștiutori ai informației pe care o prezintă. Ceea ce fac se încadrează la malpraxis, dar nu există încă reglementări suficiente pentru a penaliza astfel de acțiuni.

Ce putem afirma însă, este faptul că prof.dr. Daniel Coriu, președinte Colegiul Medicilor din România, anunță printr-un comunicat că va susține „cu toată tăria, sancționarea oricărui medic prin suspendarea exercitării profesiei, dacă medicul prezintă în spațiul public teorii care nu sunt validate științific, iar prin informațiile transmise poate duce în eroare populația în privința stării de sănătate și periclita sănătatea publică.

“Dacă rata de supraviețuire după COVID-19 este atât de mare, de ce mai trebuie să mă vaccinez? Dacă sunt tânăr, fără boli, de ce trebuie să mă vaccinez? De ce trebuie să mă vaccinez și nu aștept mai bine să mă îmbolnăvesc?”

Marea majoritate a pacienților se vindecă. Însă este în egală măsură adevărat că o bună parte dintre aceștia dezvoltă complicații. Adăugăm pacienții care au supraviețuit, dar care au avut forme severe de boală care au necesitat internarea în terapie intensivă și realizăm cu ce ne confruntăm. Nu este o simplă răceală cum se presupunea la începutul pandemiei, iar media de vârstă a pacienților care dezvoltă simptome medii spre severe a continuat să scadă. De asemenea, boală poate produce efecte pe termen lung cu afectarea plămânilor, inimii și creierului. Aceste afectări pot surveni la orice vârstă și boală nu iartă pacientul în funcție de vârstă. S-a observat conceptul de ”covid-lung” și la pacienți de 60 de ani, și la cei de 20.

Există încă un motiv pentru care este bine să te vaccinezi: că să ii protejezi și pe cei din jurul tău. Chiar dacă faci o formă ușoară de boală, poți transmite virusul acelor persoane care au un risc crescut de a face forme severe. Vaccinarea pe scară largă a populației este soluția să scăpăm de pandemia care a dat peste cap viețile noastre.

E nevoie să fac ambele doze de vaccin? De ce este nevoie de mai multe doze de vaccin? De ce numărul de doze diferă între firmele care le produc?”

Cu excepția J&J, toate celelalte vaccinuri necesită două doze care sunt administrate la interval de câteva săptămâni. Prima doză determina începerea protecției, iar a două doză amplifică această protecție și este necesară pentru a se obține efectul care a fost demonstrat în trialurile clinice. Astfel, prin mai multe doze, prelungim efectul protectiv.

Este absolut normal că un vaccin să aibă nevoie de rapel și este o metodă practicată de ani de zile la o bună parte dintre vaccinuri (ex: antigripal- anual, unele vaccinuri administrate în copilărie). Faptul că acesta nu ar fi suficient de bun deoarece are nevoie de mai multe doze, e comparabil ca logică cu faptul că un șampon nu este suficient de bun, doar pentru că trebuie să ne spălăm săptămânal pe cap. De cele mai multe ori, astfel de argumente vin dintr-o combinație de lipsă de informație corectă și raționamente greșite.

Companiile farmaceutice ascund pericolele asociate vaccinurilor. Dacă mă vaccinez, voi avea reacții adverse serioase, mult mai grave decât dacă aș face boală. Vaccinul produce reacții adverse în ani de zile.”

Conform prospectelor, cele mai frecvente reacții secundare sunt: sensibilitate la locul injectării, oboseală, durere de cap, dureri musculare, frisoane, dureri articulare și febra. Acestea apar după 1-2 zile de la vaccinare, durează 1-2 zile și sunt asemănătoare cu cele care apar după vaccinarea antigripală. Trialurile clinice nu au identificat reacții adverse amenințătoare de viață.

În schimb, sechelele post boală sunt urâte, grave și niciodată nu pot fi controlate sau prevăzute. Nu se știe cu certitudine de 100%, în niciun caz de COVID, care va fi evoluția bolii. Sechelele post-COVID pot fi permanente. Reacțiile adverse post-vaccin, nu. În prezent, s-au administrat atâtea doze, încât vaccinul e la fel de sigur, chiar mai sigur decât multe dintre orice medicamentele cunoscute.

In prezent avem:

Doze administrate Complet vaccinate % persoane din populație complet vaccinate
6,87 mld. 2,93 mld. 37,6 %

 Vaccinul nu e eficient pentru că au existat câteva persoane care după ce la o zi sau două după ce au primit prima doză au fost depistate pozitiv cu SARS-CoV-2”

Protecția oferită de vaccin nu apare imediat după vaccinare, ci la o distanță de câteva zile. Organismul are nevoie să își formeze anticorpii de o anumită perioada, astfel că protecția post vaccinare este la fel de importantă: spălatul mâinilor, purtarea unei măști în spațiile publice, evitarea aglomerației etc.

Vaccinarea trebuie să aibă loc în funcție de titrul de anticorpi”

Nu s-a stabilit până la acest moment care este titrul de anticorpi care conferă protecție împotriva bolii. Din acest motiv, nu este recomandat ca titrul de anticorpi să reprezinte un argument pentru amânarea vaccinării.

Vaccinul te face magnetic”

Vaccinurile anti-COVID nu conțin metale.

Niciunul dintre componentele vaccinurilor autorizate în Uniunea Europeană, fie că e vorba de Pfizer/BioNTech, Modernă, Johnson & Johnson sau AstraZeneca, n-ar putea să contribuie la obținerea unui asemenea efect. În plus, e foarte ușor să lipești o monedă de piele. Cu toții am făcut asta când eram copii, lipindu-ne monede de frunte, mâna, obraz.

Asta se întâmplă din cauza transpirației, grăsimilor de suprafață, a tensiunii de suprafață asociată cu ele sau pentru că cineva pur și simplu se folosește de un truc – de pildă, rămășițe de lipici de la o bandă adezivă – pentru a atașa magnetul de piele.

Vaccinul este contagios. Se poate transmite prin atingere, cu efecte dezastruoase. Desigur, vaccinații sunt o amenințare la adresa societății.”

Vaccinarea nu înseamnă infectare. Este imposibil ca cei vaccinați să transmită virusul, dacă vaccinarea nu implică infectare. Este un concept greșit, bazat pe lipsa de informație.

Cei vaccinați nu pot transmite ”vaccinul”, deoarece acesta nu implica îmbolnăvirea. Dacă vaccinații ar putea ”transmite vaccinul”, ar putea transmite si beneficiile și pandemia s-ar opri. Ori acest miracol are loc doar în cazul pacientelor însărcinate care transmit fătului protecția.

Vaccinul este o moleculă lipidica care se concentrează în ovare, uter, creier, etc.?”

ARN-ul mesager conținut de vaccin se elimină din celule prin aceleași mecanisme prin care sunt degradate/eliminate și moleculele de ARN mesager proprii acestora. În orice moment, o celulă a organismului poate conține câteva mii de specii de ARN mesager care codifică pentru diferite proteine de care această are nevoie pentru a funcționa. În funcție de diferiți factori, un ARN mesager este degradat, în medie, într-un interval de câteva ore până la maxim câteva zile de la sinteză. Deci, acesta nu se ”concentrează” într-un anumit punct, ci se elimină după încurajarea sistemului imunitar să producă anticorpi.

Procentul de persoane decedate vaccinate este de 70%, pe când cel de persoane nevaccinate e 20%!”

Toate studiile, statisticele lumii arată opusul: pacienții fără vreo formă de protecție precedentă sunt mai predispuși la complicații și impicit deces. De cele mai multe ori, această întrebare vine dintr-o interpretare eronată. Din nefericire, foarte multe interpretări eronate de acest fel au fost burtiere de știri.

Câteva din link-urile care prezintă situația în timp real sunt:

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Excess_mortality_-_statistics

https://www.cdc.gov/nchs/nvss/vsrr/covid19/excess_deaths.htm

https://www.worldometers.info/coronavirus  

De ce nu se spune că acest virus a accelerat boală de care suferea deja persoană infectată și se preferă să se treacă decedatul direct la deces din cauză de COVID?”

Vorbim despre un raport de cauzalitate. Cu multe dintre bolile cronice preexistente, pacienții pot supraviețui ani de zile, dacă reușesc să se ferească de infecție. Luând un exemplu dur, dar inspirat din realitate, dacă un bolnav de diabet trece printr-un accident rutier, cauza decesului va fi accidentul rutier, nu diabetul, chiar dacă accidentul s-a dovedit a fi fatal datorită unei boli preexistente care i-a înjumătățit șansele de recuperare. La fel se poate stabili o relație de cauzalitate între pacienții aflați la risc, cu comorbidități, și infectarea cu COVID-19.

De ce pentru acest virus s-au mobilizat să producă un vaccin dar pentru boli existente de ani de zile nu s-a mișcât un deget?”

Urgența dezvoltării vaccinului a fost dată de riscul că pandemia de coronavirus să depășească gravitatea gripei spaniole. Celelalte boli, chiar dacă fatale, nu prezintă un risc public precum COVID-19, astfel că dezvoltarea de vaccin/tratament este mai lentă. Bineînțeles, este importantă și susținerea publică și finanțarea diferitelor descoperiri noi din știință, cum de altfel există deja de peste 10 ani de zile tehnică ARNm, astfel încât companiile farmaceutice au putut începe procesul de dezvoltare a vaccinului chiar la începutul pandemiei. Însă, până la instalarea pandemiei, nu se bucură de finanțarea necesară. Au fost alocate resurse semnificative deoarece guvernele au investit în cercetare și/sau au plătit în avans pentru vaccinuri.

De ce nu există prevenție cu antivirale? Există antivirale care s-ar putea da, dar se țîn ascunse. De ce să mă vaccinez când aș putea lua pastile?”

În cazul oricărei linii de tratament, se face o analiză numită cost-beneficiu. Nu există studii concrete privind profilaxia sau ”prevenția” prin utilizarea antiviralelor. Nu reprezintă o schemă de tratament țintit, pentru paciențîi cu forme ușoare sau mai grav, pentru pacienții sănătoși care își doresc doar să nu contacteze virusul. Singură formă de ”tratament” care are eficacitate în prevenirea infectării este VACCINAREA. Aceasta nu doar că scade riscul de mortalitate, de agravare a simptomelor, dar va evita și efectele neplăcute, adverse ale așa ziselor antivirale ”minune”, care aparent sunt promovate de către o parte din comunitate că salvare, dar ironic, aceeași comunitate nu vorbește și despre efectele negative ale utilizării acestora la oamenii sănătoși sau în cazul pacientelor însărcinate (ex: teratogenicitate= malformații ale fătului).

Niciun medicament ”luat după ureche” nu a rezolvat situația fără să aducă complicații ulterioare.

Dr. Gabriel Tatu Chițoiu, fondatorul Cardiomed, medic primar cardiolog, medic primar medicină internă scria recent într-o postare:

”Antiviralele (Remdesivir, Favirapir spre exemplu) NU se folosesc că să nu faci boală (adică preventiv). Nu au acest efect. Nu există nici un studiu în acest sens. Ele se folosesc doar în primele zile de boală la cei cu forme ușoare/medii în speranța de a scurtă durata bolii. Ele NU reduc semnificativ mortalitatea prin COVID

Antiviralele au efect teratogen. Adică, copiii proveniți din părinți care au folosit aceste medicamente în perioadă procreării pot avea malformații congenitale. Din acest motiv, în studiile cu aceste medicamente participanții au trebuit să folosească mijloace contraceptionala pentru că nu cumva să se <<trezească>> peste 9 luni cu nou născuți cu malformații.

Antiviralele pot afecta ficatul uneori în mod sever (cresc transaminazele), pot crește acidul uric, pot da greață, diaree, vărsături. Din motivele de mai sus antiviralele se folosesc că tratament de scurtă durata (câteva zile) și numai la începutul bolii COVID (în primele 7 zile) sub supraveghere medicală și cu precauțiile menționate.”

Astfel, argumentul <<Nu mă vaccinez să nu facă Big Pharma profit pe mine cu vaccinurile lui>> este stupid. Spre exemplu, atât costă două dintre antiviralele utilizate împotriva COVID: Tocilizumab – 900 EUR/cutie, Casirivimab, Imdevimab – 4.000 EUR/tratament.

Vorbind despre vindecarea pacienților cu COVID-19 în afara spitalelor/internați în spitale, nu există momentan  vreo statistică atât de globală privind spitalele din România. Există câteva statistici locale, în funcție de spitalul ales, însă nu cred că putem vorbi de existența unei statistici atât de extinse, la fel cum existența unei statistici privind gradul de recuperare a pacienților din afara spitalelor nu ar fi una realistă, ținând cont de câte cazuri au existat fără să fie anunțate către autorități la începutul pandemiei, câte cazuri continuă să se țină ascunse de către cei în cauză de frica restricțiilor și lipsa de cooperare a populației generale. Mai important este însă, cum ne putem feri să facem parte din a doua categorie enumerată.

Alte câteva dintre cele mai importante explicații oferite în cadrul evenimentului de către specialiștii noștri sunt:

Irina Strâmbu: “Statistica are importanță, numărul de persoane vaccinate are importanță. Când te vaccinezi, nu o faci că să te protejezi doar pe ține, ci și pe cei din jur. Este un gest de solidaritate. Trebuie înțeles că restricțiile nu au rolul de a îi pedepsi pe nevaccinați, dar nu poți lăsa într-o comunitate (n.r. la film, la concerte, la mall) decât pe cei cu șanse mai mici de a transmite boală. Este o limitare a răspândirii bolii, nu o pedeapsă.

Nu există niciun sâmbure de legătură între vaccin și infertilitate. Definiția infertilității este că un cuplu care dorește să aibă copii să nu aibă niciun succes, după 12 luni de contact sexual neprotejat. Chiar mă întreb de unde putea să iasă fumul ăsta. Bolile cronice respiratorii, cardiace, bolile autoimune, cancerul, diabetul nu reprezintă contraindicații, ci sunt chiar grupe de risc în caz că oamenii aceștia fac COVID. Aceștia sunt cei care riscă să moară dacă fac COVID, mai ales diabeticii și obezii. În privința celor cu imunosupresie, nu există nicio contraindicație, singură recomandare fiind să se facă cu vaccin de tip ARN-mesager (n.r. cele produse de Pfizer sau Modernă).”

Gabriel Diaconu: “În lume, vaccinul împotriva COVID a scăpat de la moarte sute de mii – milioane de oameni. În România, în schimb, riscăm să avem un tăvălug al morții, care putea fi ușor prevenit. Vaccinul scade de 25 de ori riscul de forme grav sau deces. Nu știu dacă vă dați asta ce mult înseamnă? În medicină, uneori, și o scădere de 2-3 ori e mult. 10% din bolnavi fac complicații, ajung la spital, iar aici întră la îngrămădeala. Medicina de dezastru nu seamăna cu cea obișnuită, nu mai putem trata pacienții ca într-o zi obișnuită. Ce alegi, să faci o injecție sau să stai la coadă cu alți 20 de oameni cu insuficiență respiratorie? Dacă nu eșți vaccinat, în acest moment în România e aproape sigur că vei lua boală, așa de mare este incidența COVID.

Aici puteți revedea înregistrarea primei ediții a evenimentului „Vaccinarea – între mituri și adevăr”:

LIVE! Vaccinarea – între mituri și adevăr

Suntem LIVE la prima ediție a sesiunii de informare „Vaccinarea – între mituri și adevăr”. Vă invităm să dați un share și așteptăm întrebările dvs. în comentarii.

Publicată de România Curată pe Luni, 18 octombrie 2021


Anda Dilara Nicole Mețac este unul dintre cei mai noi membri ai echipei Societății Academice din România, studentă în anul la IV la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davilă”. Fondator în anul 2017 a Asociației Elevilor din Maramureș, Anda Mețac a coordonat cu succes proiectul Scoli curate în județul Mureș, iar în prezent face parte din echipa Acceleratorului de implicare civică pentru tineri.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Infertilitatea, miocarditele și tromboza – vaccinarea, între mituri și adevăr (I)

  1. ??????

    @ Dacă s-au observat creșteri ale nivelului hormonilor masculini, inclusiv la persoanele de sex feminin, după administrarea vaccinurilor împotriva COVID, ceea ce ar explica oarecum și propunerea unui general în rezervă pentru funcția de prim ministru și creșterea tensiunilor sociale, ?

    Reply
  2. Catalin

    Bun punctajul, ati pus pe cineva mai fara experienta sa isi asume. Rusinica mai vulpoilor si vulpilor care stati in spatele ei :))

    Reply
  3. marius

    DE CE ASCUNDETI INFECTIILE CU NOSOCOMIALE DIN SPITALE?????!!!!!!!
    98% rata de deces la ati intubati inseamna GENOCID cu infectii nosocomiale si i-ati bagat pe toti la decedati covid… asta e ADEVARUL iar voi nu-l recunoasteti….
    DE ASTA NU MAI AVETI NICI O CREDIBILITATE, OMISIUNEA SI ASCUNDEREA ADEVARULUI INSEAMNA MINCIUNA.
    credibilitatea voastra a oamenilor care reprezentati autoritatile (regimul) este ZERO in Romania. De asta s-a ajuns ca Sosoaca sa aiba mai mult succes decit voi.
    Voi reprezentati sistemul asta de crima si teroare din Romania, voi sinteti vinovati de tot dezastrul cu infectii nosocomiale din unitatile ATI, voi o sa raspundeti inclusiv individual dupa ce o sa izbucneasca revoltele violente impotriva catastrofei economice si sociale ce deja a venit.

    p.s. asta e starea de spirit acum in Romania… iar voi vreti credibilitate???!!!!!!! mama omida are cu mult mai multa credibilitate decit voi in momentul asta, va mai crede dracu pe voi autoritatile si „specialistii”

    Reply
  4. Cristi C

    Imi este teama ca acest articol contine o dezinformare privitoare la tehnologiile de vaccin folosite.
    Astrazeneca si J&J nu sunt cu mult diferite de mRNA. Ele nu contin virus inactivat ci livreaza instructiunile de producere a proteinei spike nu prin ARN mesager ci printr-un virus banal, inactivat. Doar vehicolul difera, in rest mecanismul este identic. In Europa nu sunt autorizate niciun vaccin pe baza de tehnologie clasica a virusului inactivat.

    How Viral Vector Vaccines Have Been Used During Recent Disease Outbreaks
    Scientists began creating viral vectors in the 1970s. Besides being used in vaccines, viral vectors have also been studied for gene therapy, to treat cancer, and for molecular biology research. For decades, hundreds of scientific studies of viral vector vaccines have been done and published around the world. Some vaccines recently used for Ebola outbreaks have used viral vector technology, and a number of studies have focused on viral vector vaccines against other infectious diseases such as Zika, flu, and HIV.

    Reply
  5. Cristi C

    „Există încă un motiv pentru care este bine să te vaccinezi: că să ii protejezi și pe cei din jurul tău. Chiar dacă faci o formă ușoară de boală, poți transmite virusul acelor persoane care au un risc crescut de a face forme severe. Vaccinarea pe scară largă a populației este soluția să scăpăm de pandemia care a dat peste cap viețile noastre.”

    Nici macar CNCAV nu mai sustine ca vaccinarea previne infectia ci doar ca o „limiteaza”. Realitatea din teren sustine contrariul celor de mai sus, vaccinatii cu doua doze, dupa cel putin 4 luni de la a doua doza au aceeasi rata de atac/infectare ca si cei nevaccinati.
    https://www.nature.com/articles/d41586-021-02689-y

    Reply
  6. tempor1k

    O simpla remarca care mă determină în a nu mai pune întrebări la celelalte puncte ale acestui articol:
    “Companiile farmaceutice ascund pericolele asociate vaccinurilor. Dacă mă vaccinez, voi avea reacții adverse serioase, mult mai grave decât dacă aș face boală. Vaccinul produce reacții adverse în ani de zile.”

    De ce totuși, mari institute occidentale au studiat, au remarcat și caută soluții la faptul că aceste injecții sunt generatoare de cheaguri de sânge?!!!!!

    Reply
  7. Eugen ie

    Luați o linguriță de darwinism: aveți șanse infime s-o mierliți. Mai târziu, veți primi și mai mult darwinism social anglo-saxon. Vă vor crește șansele s-o mierliți? Nu, veți fi sclavi, dar veți supraviețui! Certificat vaccinal, certificat ecologic, certificat de bună purtare în societate, poziție în clasificarea profesională, purtător/purtătoare de gene bune sau, ghinion, de gene care predispun la cancer etc. Pe fond de venit minim garantat. Parcă s-a întâlnit unchiul Adolf cu biologia moleculară! Nu-ți place? Mai du-te-n Meta!!!

    Reply
  8. Un punct de vedere

    „Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt sigure și eficiente! Un nou studiu din SUA, care analizează date privind siguranța vaccinurilor COVID-19 pe o perioadă de 6 luni din sistemele de monitorizare CDC (VAERS și v-safe), evidențiază că vaccinurile COVID-19 sunt sigure. Numărul de decese raportat în VAERS a fost mai mic decât cel așteptat în populația generală nevaccinată, pe aceleași grupe de vârstă.”

    Am înțeles: vaccinurile sunt sigure pentru societate pentru că balanța salvați – morți este net înclinată spre salvați. Dar există și morți vaccinați. Pentru individ, eficacitatea nu se măsoară în raport salvați/vaccinați, ci este ca în limbajul calculatoarelor: 1 sau 0. Ai dreptul, ca individ, să eziți, să alegi? Se pare că nu. Are medicul tău dreptul să-ți administreze medicație anticovid? Nu prea și oricum nici nu se prea găsea în farmacii. Ai anticorpi? Și ce dacă? Mai dă-i un șfunk sistemului tău imunitar! Au unii scutire religioasă de vaccinare? Da, dar nu la noi. Dacă suferi de o boală și e prudent să nu te vaccinezi? Ba nu, te vaccinezi. Paștele mă-tii de bandit necivilizat, cum ar zice instructorul de tăiat nuiele cu cosorul lui Moceanu! Când naziștii au dat legile sângelui, onoarei și mândriei de a fi german, au justificat că ele vor permite un dialog civilizat cu evreii.
    Zivilisation, meine Damen und Herren! Vaccinul te face liber (să mergi la mall)!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *