Lansăm astăzi o nouă rubrică în care cele mai interesante întrebări de la cititori și răspunsurile trimise de instituții prin aplicatia Ia statul la intrebari vor deveni subiectul unor articole. Folosirea platformei, pusa la dispozitie de Alianta pentru o Romanie Curata, reprezinta un exercitiu ce tine de esenta democratiei. Împreună creștem gradul de acces la informația de interes public, contribuim deci la aflarea adevarului prin gesturi elementare: pui tu, cetateanul, o intrebare/iar institutia, autoritatea careia i-ai adresat intrebarea este obligata sa raspunda. Ce raspunde, sau daca nu a raspuns institutia interogata este postat deschis, la vedere. Noi in aceasta rubrica vom oferi exemple concrete.
Daca tot mai multi cetateni ar incepe, cu tot mai mult curaj, sa ia statul la intrebari si tot mai multi functionari ar invata sa-si respecte obligatia de a raspunde corect si in timp util tuturor intrebarilor care li se pun, cu siguranta am reusi, noi toti, in mod consistent, să contribuim la reducerea dimensiunilor coruptiei. Pentru ca persoanele corupte si coruptibile ce fac? Ascund informatia pentru a o folosi in scop personal (cand ea e de fapt de interes public) si/sau ingreuneaza accesul la informatie al oricui, pentru a ascunde adevarul de ochii opiniei publice. Va incurajam să participați în număr cât mai mare la acest exercițiu.
Iata primul exemplu pe care vi-l oferim:
Un cetatean a trimis o intrebare catre Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Intrebarea a fost extrem de simplu, clar si concis formulată:
“Va rugam sa ne comunicati cat a costat campania de informare despre gazele de sist, inclusiv pentru site-ul www.infogazedesist.eu. Intelegem ca proiectul este cofinantat de Uniunea European si au fost folosite granturi. Va rugam sa defalcati costurile totale ale proiectului in functie de surse”.
Din raspuns am aflat ca ANRM a cheltuit circa 67.000 de euro pentru a informa cetățenii despre explorarea/exploatarea gazelor de șist. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a organizat în perioada iulie 2013-februarie 2014 o campanie de informare privind gazele de șist, potrivit unui raspuns furnizat de această instituție în urma unei întrebări trimise prin portalul România Curată. Campania de informare a costat 67.358 euro, jumătate din bani venind din fonduri europene, iar jumătate de la bugetul de stat. Campania a fost privită cu ochi buni de societatea civilă, fiind nevoie de dezbateri, însă au existat controverse legate de moderatorul acestor discuții – prof. univ. Corneliu Dinu – acuzat ca este pentru exploatarea gazelor de șist.
“În urma anunţului Comisiei Europene – Directoratul General pentru Energie, lansat în 2012, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), în calitate de instituţie coordonatoare a activităţilor din domeniul explorării şi exploatării resurselor naturale, a înaintat o propunere de proiect pentru obţinerea unui grant în vederea organizării unor dezbateri publice şi desfăşurării de campanii de informare privind gazele de şist. La sfârşitul anului 2012, Comisia Europeană – Directoratul General pentru Energie, a anunţat ANRM că proiectul propus a fost selectat pentru cofinanţare, prin intermediul grantului european, în valoare de 122.310 euro, co-finanţat în proporţie de 50% din linia bugetară a proiectului pilot “Securitate energetica – Gazul de sist” al Uniunii Europene. Campania de informare privind gazele de şist, organizată de instituţia noastră, s-a derulat în perioada iulie 2013-februarie 2014. Costurile totale, rezultate în urma derulării proiectului au fost în cuantum de 67.358,21 euro, din care 50% constituie fonduri europene, iar 50%, contribuţia României, prin bugetul de stat“, se arată în răspunsul trimis de ANRM Romăniei Curate.
Potrivit instituției, scopul proiectului a fost “informarea adecvată a cetăţenilor cu privire la procedurile tehnologice implicate în procesul explorării/exploatării gazelor de şist”. In cadrul proiectului a fost creat portalul www.infogazedesist.eu. Pe lângă platforma online, campania de informare a inclus realizarea unor studii sociologice (sondaje, focus – grupuri), întâlniri cu autorităţile locale, difuzarea catre populaţie a unor materiale informative tiparite (ziare, pliante, etc.) și dezbateri publice.
La întrebarea dacă cetățenii sunt de acord cu începerea explorării gazelor de șist, au răspuns în cadrul sondajului de opinie de pe site 146 de persoane, dintre care 13% pentru și restul împotrivă. Intregul raspuns al ANRM poate fi descarcat de aici: http://romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2014/09/Raspuns-ANRM-campanie-gaze-sist-24092014.doc
La o simpla documentare, reporterii Romania curata au aflat si care au fost controversele de la care, probabil, a pornit aceasta intrebare: moderatorul angajat de ANRM pentru aceste discuții, prof. univ. Corneliu Dinu a fost contestat, fiind acuzat că este in favoarea exploatarii gazelor de șist.
“Salutăm în primul rând inițiativa Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), care a răspuns anunţului Comisiei Europene, DG Energy, lansat în 2012, prin care s-a obţinut un grant în vederea organizării unor dezbateri publice şi desfăşurării de campanii de informare privind gazele de şist. Această acțiune este cu atât mai importantă cu cât impactul acestor prospecțiuni/explorări este de natura trans-frontalieră, prin posibile accidente vizând apele freatice de mică și mare adâncine. (…) Cu toata considerația pe care o avem pentru un cadru universitar, nu putem fi de acord ca aceste discuții să fie moderate de cineva care are o poziție părtinică și favorabilă acestei optiuni de explorare”, se arăta într-o scrisoare trimisă de asociația Pentru viață în România.
Prof. univ. Corneliu Dinu a sustinut că “nu există niciun fel de diferenţă între gazele de şist şi gazele naturale” şi că România este ţara UE în care nu s-a făcut nici măcar o sigură lucrare de explorare. “Vreau să vă declar de la bun început: nu există nimic special în explorarea gazelor de şist în raport cu celelalte tipuri de gaze convenţionale sau zăcăminte convenţionale de hidrocarburi. Nu există niciun fel de diferenţă între gazele de şist şi gazele naturale. Ele provin din aceeaşi sursă. Şi tehnologia din momentul de faţă, o declar cu toată răspunderea, este sigură pentru executarea lucrărilor. În SUA sunt peste un milion de sonde care explorează-exploatează gaze de şist. Dacă procedurile ar fi nesigure, nu s-ar face. Nu trebuie exclusă, desigur, posibilitatea unor accidente sau erori umane, dar tehnologia este foarte sigură”, a precizat prof. univ. Corneliu Dinu de la Universitatea Bucureşti, citat de administratie.ro. (http://www.administratie.ro/articol.php?id=45830))
Mai multe detalii despre utilizarea și rezultatele aplicației Ia Statul la intrebari aflați punând întrebări pe adresa radu.busneag@sar.org.ro
Cit a costat interventia jandarmeriei la Pungesti? A fost legala interventia brutala a jandarmeriei atita timp cit terenul pe care a forat Chevron se afla in litigiu? De ce nu investigheaza DNA si interventiile Chevron sau RMGC in actiunile de PR politic si/sau in media facut prin intermediul institutiilor statului?
Sa enumere, daca stie, toate tipurile de gaze ce pot exista, toate substantele chimice solubile existente in sisturile si gradul de toxicitate al acestora din arealul unei viitoare exploatatii.
In opinia mea 2-3 probe de sol, luate ca pe la noi, nu poate fi relevant
Geologic vorbind, ce indica existenta apelor termale in partea de vest (Baile Felix)? La ce distanta este magma? Ce reactii chimice pot avea loc in timp dupa destabilizarea mecanica si chimica?
Care este rezultatul mecanic al unei exploatatii asupra unei structuri geologice stabilizate intr-un fel?
Si un om, mai de la tara, stie ca daca are in casa turnat un strat de beton, ca podea, peste un nisip inghetat (ca baza), dupa topirea si evaporarea apei poate avea surpriza unui mic cutremur atunci cand podeaua pica.