-
Săptămâna trecută, pe 10 ianuarie, s-a împlinit termenul până la care Romsilva ar fi putut beneficia de clauza suspensivă prin care ar fi putut achiziționa 1.073,24 hectare de pădure, aflate la Lunca Bradului, în județul Mureș, parte a moștenirii Banffy, la preț de preemțiune.
-
Astfel, cele peste 1.000 de hectare de pădure rămân în proprietatea lui Traian Larionesei, cel supranumit Fierăstrăul Codrilor (cu trimitere la firma lui, Frasinul, care a fost, ani la rând, cea mai mare societate autohtonă de exploatare a pădurilor și principal furnizor de lemne pentru Schweighofer Holzindustrie, mai nou redenumită HS Timber Group).
-
Un proiect de hotărâre de guvern pentru alocarea sumei necesare achiziției (aproximativ 31,5 milioane de lei) a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) încă de pe 2 decembrie 2024. În contextul alegerilor, proiectul de HG n-a mai fost discutat în Guvern, iar pe 10 decembrie, a expirat dreptul de preempțiune deținut de statul român prin Romsilva.
Cetățenii au fost ignorați, deși bani pentru păduri au fost alocați
În urma discuțiilor avute de către România Curată cu reprezentantul moștenitorului familiei Banffy și a presiunii publice generate de mesajele transmise de mii de cetățeni, în cadrul unei campanii Declic, către Marcel Ciolacu, acesta a acceptat să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu firma lui Traian Larionesei cu o condiție suspensivă. Condiția lăsa posibilitatea statului român (prin Romsilva) să transfere suma achitată de Larionesei în conturile acestuia, în termen de 30 de zile, și să devină proprietar (mai multe detalii, în articolul RC, din decembrie, mai jos).
Nota bene: Din banii făcuți din tăierea de păduri (cei pe care nu i-a cheltuit în expediții tip safari, la împușcat de tigri și antilope), Traian Larionesei s-a extins în ultimii ani în domeniul lucrărilor de infrastructură din bani publici. În 2022, Marcel Ciolacu i-a lăudat spiritul antreprenorial și l-a invitat, în mod public, să se înscrie în PSD. Când am publicat aceste informații pe România Curată, în contextul dezbaterilor din Parlament pe noul Cod Silvic, Traian Larionesei ne-a sunat și ne-a amenințat cu procese.
Acest lucru nu s-a întâmplat, deși, cel puțin pentru bugetul pe anul 2024 ar fi existat o sursă de finanțare. Guvernul a alocat, în luna octombrie 2024, suma de 104,316 milioane de lei, pentru Romsilva (prin intermediul MMAP), în scopul cumpărării (tot prin exercitarea dreptului de preempțiune) a 4.000 de hectare de păduri, aparținând prințului Eric Sturdza, în județul Neamț. La rândul ei, Romsilva a alocat 4,706 milioane de lei în fonduri proprii, pentru completarea sumei, arată jurnalistul de investigații Andrei Ciurcanu. După cum a dezvăluit jurnalistul, tranzacția a căzut.
Banii s-au dus în coșul comun al deficitului. Și pentru un palat
Pentru cumpărarea celor 1.000 de hectare de pădure din județul Mureș, ar fi fost nevoie de mai puțin de o treime (28,89%) din sumele care fuseseră deja alocate de Guvern, respectiv Romsilva, dar n-au fost utilizate, pentru achiziționarea celor 4.000 de hectare de pădure din Neamț.
Cum acest lucru nu s-a întâmplat, cele aproape 22 de milioane de euro alocate, anul trecut, pentru cumpărarea de păduri, s-au distilat în coșul comun al deficitului bugetar. Un deficit, din care, după cum a descoperit România Curată, în mod total netransparent, s-au plătit peste 4 milioane de euro pentru a cumpăra un… palat în București, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte (adică pentru Guvern, sub patronajul căruia funcționează instituția).
Secretariatul de Stat pentru Culte și-a luat un palat de 20 de milioane de lei pentru noul sediu
Dacă ar fi fost cumpărate, cele două păduri, din Neamț și Mureș, ar fi însumat peste 5.000 de hectare. Practic ar fi reprezentat 50% din totalul suprafețelor de pădure achiziționate de Romsilva după 1990 (10.267 de hectare, în total, conform motivării proiectului de HG, menționat mai sus). Asta chiar dacă, în multe țări, în special cele nordice, dar și în România, achiziția de păduri reprezintă o investiție cu rol de tezaurizare, atât pentru proprietari privați, cât și pentru autorități publice, similar investițiile în aur sau obiecte de artă.
Dar dacă Guvernul României a ales să nu investească în păduri, una dintre primele hotărâri ale acestui început de an (de săptămâna trecută), a fost să aloce peste 1,1 milioane de lei pentru defrișări! Mai exact pentru exproprierea (apoi defrișarea) unor terenuri necesare proiectului abuziv de la Răstolița. Dar asupra minciunilor care ne vor costa zeci de milioane de euro pentru scoaterea din insolvență a unei firme deținută de un condamnat penal și distrugeri de mediu ireparabile, în arii naturale protejate, vom mai reveni.
Studiu în ”Nature”, relevant pentru crima de mediu de la Răstolița
Foto main: colaj – Traian Larionesei cu Marcel Ciolacu, în ziua în care, în mod public, prim-ministrul l-a invitat în PSD și imagini din timpul documentărilor pe teren a unor tăieri ilegale de păduri din județul Mureș
