-
România e încurajată de Comisia Europeană (CE) să extindă protecția pentru jurnaliștii și activiștii care sunt hărțuiți, intimidați ori a căror activitate încearcă să fie blocată prin acțiuni în justiție, denumite SLAPP, de la Strategic Lawsuit Against Public Participation (procese strategice împotriva participării publice).
-
Într-un răspuns transmis la solicitarea Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR – CH), CE arată că România este încurajată să transpună Directiva europeană anti-SLAPP, adoptată anul trecut de instituțiile Uniunii, într-o formă care să se aplice și cazurilor naționale.
-
Printre cazurile documentate de APADOR-CH și care fundamentează demersurile de transpunere extinsă a Directivei anti-SLAPP în țara noastră se numără și procesul în care avocata Schweighofer, Cristina Trăilă, deputată PNL până în decembrie 2024, ne-a dat în judecată (pe Societatea Academică din România, editor al României Curate, și supra-semnatul).
Avem nevoie de susținerea ta pentru continuarea procesului cu avocata Schweighofer
Cristina Trăilă a reclamat seria de articole în care am dezvăluit dubla ei calitate, de deputată, respectiv avocată a companiei Schweighofer și modul în care influențează, în Parlament, legislația cu impact silvic, de care depinde activitatea clientului ei, care o plătește.
Le mulțumim tuturor celor care au donat pentru susținerea financiară a procesului cu avocata Schweighofer, care a început, anul trecut, cu o… amânare de mai multe luni pentru că reclamanta (avocată de profesie, și încă una cu onorarii care i-au asigurat sute de mii de euro, în paralel cu activitatea de deputată) a sesizat, greșit, o instanță fără competență materială. ”Greșeala” doamnei avocat ne costă blocarea banilor alocați procesului cu cel puțin jumătate de an în plus (și e doar primul termen!), dar și cheltuieli suplimentare (prezența la proces a avocaților, deplasări pe ruta Cluj-București a supra-semnatului) și timp pierdut.
De aceea, vă mulțumim și celor care veți dona în continuare pentru susținerea procesului și activității noastre, fără a ne afecta ori bloca activitatea. Cu atât mai mult cu cât adoptarea noului Cod Silvic, în ultima zi a fostului legislativ, cu reforme și modificări anti-hoție solicitate de peste un deceniu de societatea civilă, dovedește că lupta noastră și susținerea voastră nu e în zadar!
Ce scrie în răspunsul Comisiei Europene
”România este încurajată să transpună în legislația națională Directiva Anti SLAPP într-o manieră care să extindă garanțiile de protecție pentru cetățenii hărțuiți prin justiție și la procesele în care hărțuitorul este o entitate națională, nu numai transfrontalieră, așa cum prevede Directiva europeană. Îndemnul vine ca urmare a întrebării adresate, la finele anului trecut, de către APADOR -CH”, se arată într-un articol de pe site-ul organizației.
”În luna noiembrie 2024 am transmis o scrisoare deschisă Ministerului Justiției, semnată de peste 30 de organizații ale societății civile, cetățeni și jurnaliști (printre care și SAR și supra-semnatul – n.a.), prin care am solicitat introducerea, în proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP, a prevederii că garanțiile din această directivă se vor aplica și cazurilor naționale, nu numai celor transfrontaliere. În scrisoare am exemplificat numeroase cazuri existente în justiția națională (inclusiv cel în care am fost dați în judecată de avocata Schweighofer – n.a.), de organizații, cetățeni și jurnaliști care încearcă să-și revendice drepturi fundamentale și sunt intimidați și hărțuiți, de multe ori chiar de către autoritățile publice, fie prin solicitarea de despăgubiri și cheltuieli de judecată disproporționate, fie prin inițierea unor proceduri penale.
Ca răspuns la scrisoarea din noiembrie 2024, Ministerul Justiției ne-a invitat, pe toți semnatarii scrisorii, la o discuție premergătoare întocmirii proiectului de lege. Din discuția la care a participat inclusiv ministra Justiției de atunci, doamna Alina Gorghiu, a reieșit că oficialii ministerului nu erau convinși că legea de transpunere a Directivei poate să extindă prevederile Directivei și au promis că vor cere lămuriri de la Comisia Europeană.
Pentru clarificări, am scris și noi Comisiei Europene și am primit, la 20 decembrie 2024, un răspuns foarte clar (vezi mai jos – n.a.) care spune, în esență: Comisia Europeană îndeamnă statele membre să extindă prevederile Directivei Anti SLAPP și asupra cazurilor naționale, extinzând astfel protecția justiției asupra tuturor celor hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Unele țări au făcut deja acest lucru.
Întrucât știm că Ministerul Justiției deja lucrează la proiectul de lege, am trimis astăzi (luni, 13 ianuarie – n.a.) o nouă scrisoare actualului ministru al Justiției, domnul Radu Marinescu, cerându-i să țină seama de încurajarea Comisiei Europene în elaborarea proiectului de lege. În același sens ne-am adresat și Consiliului Superior al Magistraturii, deocamdată fără un rezultat.
Amintim că la baza acestor demersuri stă o cercetare realizată de APADOR-CH, din care reiese că în România au loc, de ani de zile, acţiuni de intimidare a celor care acționează într-un fel sau altul în chestiuni de interes pentru întreaga comunitate (denumite în directivă „acţiuni de mobilizare publică”). Aceștia sunt fie cetățeni simpli, jurnaliști, specialiști ai dreptului sau organizații civice.
În România am identificat trei modalități de intimidare a activiștilor în interes public și a jurnaliștilor (prin procese de tip SLAPP, prin obligarea la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum foarte mare și prin inițierea unor proceduri penale). Chiar dacă nu toate se încadrează exact în definiția SLAPP din Directivă, efectele acestor metode de intimidare sunt aceleași: limitează libertatea de exprimare și drepturile civile ale cetățenilor”.