Este DNA un instrument folosit de Traian Băsescu împotriva adversarilor săi politici, mai ales în cazul PSD? Ideea apare destul de frecvent de mai multă vreme în dezbaterile publice. România Curată a încercat să afle răspunsul şi a realizat o radiografie a dosarelor relevante în care sunt implicaţi oameni politici, instrumentate de procurorii DNA în mandatul Laurei Codruţa Kovesi (mai 2013-aprilie 2014). Am luat în calcul urmărirea penală, reţineri, arestări şi trimiteri în judecată. Chiar dacă PSD conduce detaşat, ponderea rezultatului comparativ cu numărul de aleşi locali arată că partidele de frunte sînt deopotrivă de corupte şi de urmărite de DNA. O anchetă împotriva vreunui apropiat al lui Train Băsescu, precum cea despre care scrie presa in aceste zile, ar echilibra complet situaţia.
În urma analizei, au rezultat 33 de dosare în care sunt inculpaţi membri de partid, iar ponderea este destul de echilibrată, chiar dacă PSD are un avans important.
Astfel, PSD ocupă primul loc cu 13 dosare (aproximativ 40%), urmat de PNL – 7 dosare (21%), PDL – 6 dosare (18%), UDMR – 2 dosare, PMP – 2 dosare, PC – 2 dosare, independenţi – 1 dosar.
USL şi satelitii sai au obtinut dupa alegerile locale din 2012 nu mai putin de 37 de Consilii Judetene, din totalul de 41, doar 4 (2+2) revenind UDMR si PDL. Asadar, din 2012, USL controlează 90% din judetele Romaniei, cu tot ce inseamna asta din punct de vedere administrativ şi al accesului la resurse. In schimb, partidul lui Basescu de la vremea respectiva, PDL, nu controla decat 15 la suta din primării. De aici rezulta ca cele opt dosare de care se bucura PDL+PMP, si care reprezinta aproape 25% din total, reprezinta cu cel putin 10 la suta mai multe dosare la DNA, comparativ cu reprezentarea locala a partidului, contrazicând astfel mitul protectiei asigurate de Basescu.
Trebuie să recunoaştem însă că la PSD şi PNL sunt nume sonore, pe când la PDL inculpaţii sunt persoane din eşalonul doi sau trei al partidului, însă la PSD aproape jumătate dintre dosare sunt mai vechi, fiind începute pe vremea când DNA era condus de Daniel Morar, iar Kovesi doar le-a finalizat şi trimis în judecată.
Una din explicaţiile primului loc ocupat de PSD la dosare penale ar putea fi aceea că acest partid are şi cei mai mulţi aleşi locali (aproape 50% din preşedinţii de consilii judeţene, 40% din primăriile reşedinţe de judeţ), PSD având majoritate şi în Parlament împreună cu aliaţii săi.
Preşedinţii de consilii judeţele şi primarii din marile oraşe au la dispoziţie bugete consistente, au un cuvânt important de spus în numirea şefilor din instituţiile locale sau deconcentrate, iar în România tentaţia de a corupe sau a te lăsa corupt este destul de mare. Dacă numărul de politicieni trimişi în judecată este raportat la numărul lor absolut supremaţia PSD dispare şi partidul se aliniază statistic cu PNL şi PDL.
Situaţia este echilibrată şi în cazul condamnărilor. În mandatul Laurei Kovesi, pe dosarele DNA, instanţele i-au condamnat pe Adrian Năstase (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Monica Iacob Ridzi şi Emilian Frâncu (PDL), Dan Voiculescu şi Gheorghe Coman (PC), Antonie Solomon (ultima dată la PP-DD), Dan Diaconescu (PP-DD), Gheorghe Neţoiu (UNPR).
Lista completă a dosarelor importante instrumentate de DNA
Partidul Social Democrat
Liviu Dragnea (vicepremier şi preşedinte executiv al PSD) a fost trimis în judecată în septembrie 2013 în dosarul privind fraudarea referendumului organizat în anul 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Acuzaţii: Dragnea a pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum folosind zece metode, printre care votul multiplu, turismul electoral, falsificarea de semnături.
Niculae Bădălău (senator) a fost pus sub acuzare în octombrie 2013, pentru trafic de influenţă, el fiind implicat într-un dosar de evaziune fiscală de peste 50 de milioane euro prin comercializarea de produse din carne, în care sunt implicate 100 de firme, inclusiv societăţi fantomă.
Miron Mitrea (deputat, fost ministru al Transporturilor) a fost retrimis în judecată, în octombrie 2013, pentru fapte de corupţie în legătură cu renovarea casei mamei sale. Dosarul este unul vechi, început prin 2006.
Ion Prioteasa (preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj) a fost pus sub urmărire penală în decembrie 2013, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, alături de mai mulţi funcţionari, fiind acuzat că a intervenit în procedurile de atribuire a unor contracte publice, direcţionându-le către firmele apropiate, în schimbul unor “comisioane” din valoarea contractelor.
Mircea Drăghici (deputat) şi Constantin Nicolescu (fost preşedinte al CJ Argeş) au fost puşi sub acuzare în martie 2014, alături de 40 de primari, în majoritate membrii PSD, într-un dosar de corupţie vizând favorizarea unei firme pentru câştigarea de contracte publice.
Nicuşor Constantinescu (preşedinte al CJ Constanţa) este cercetat din ianuarie 2014 pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, fiind acuzat că şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi a dispus efectuarea unor plăţi nelegale în valoare totală de peste 5 milioane euro. În aprilie 2014, i s-a deschis un nou dosar tot pentru abuz în serviciu, deoarece a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia auditorilor Curţii de Conturi documentele şi informaţiile solicitate în legătură cu eliberarea unor avize necesare construirii de parcuri eoliene.
Radu Mazăre (primar al Constanţei. foto) a fost reţinut de procurori la începutul lunii aprilie 2014, fiind acuzat că a cerut o mită de 175.000 euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru a-l favoriza pe acesta în câştigarea unui contract de construire a unor locuinţe sociale. A fost eliberat de judecători şi este cercetat în stare de libertate.
Mircea Cosma (preşedinte CJ Argeş) şi fiul său, deputatul Vlad Cosma, au fost trimişi în judecată în aprilie 2014, pentru trafic de influenţă, luare de mită şi abuz în serviciu, după ce au cerut “comisioane” de la trei firme, pentru a le acorda contracte din bani publici.
Ovidiu Isăilă (senator) este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind acuzat că a cerut, în 2012, pe vremea când era şef serviciu în Ministerul Finanţelor, bani de ordinul sutelor de mii de euro de la administratorul unei companii.
Adrian Duicu (preşedinte CJ Mehedinţi) a fost arestat în aprilie 2014, fiind acuzat de mai multe fapte de corupţie, printre care şi intervenţii la nivel înalt pentru menţinerea în funcţie a şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Ştefan Ponea, arestat şi el în dosar.
Cătălin Rădulescu (deputat) a fost pus sub acuzare pentru efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi dare de mită în formă continuată. Este acuzat de DNA pentru că, simultan cu ocuparea funcţiei de deputat, s-a ocupat de administrarea şi controlul societăţii SC Concordia Con. Strade SRL.
Adrian Severin a fost trimis în judecată în septembrie 2013 pentru luare de mită şi trafic de influenţă, după ce a cerut bani unor ziarişti britanici sub acoperire, pentru a promova amendamente în Parlamentul European în favoarea unei companii.
Constantin Boşcodeală (primar oraş Buzău) a fost trimis în judecată în iulie 2013 pentru abuz în serviciu, deoarece a acordat unor asociaţii sportive, persoane juridice non profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, prejudiciul fiind de 4,2 milioane lei.
Partidul Naţional Liberal
Corneliu Dobriţoiu (fostul ministru al Apărării) a fost trimis în judecată în septembrie 2013, alături de mai mulţi generali, fiind acuzat că şi-a cumpărat nelegal o locuinţă de serviciu la preţ subvenţionat.
Cătălin Cherecheş (primarul municipiului Baia Mare, pana în ianuarie 2013 membru PNL, apoi independent, trecut în septembrie 2013 la UNPR), a fost sub acuzare în luna iunie 2013 de către DNA, sub acuzaţia că a pretins şi primit, în cursul anilor 2011-2013, sume de bani cu titlu de foloase necuvenite de la reprezentanţii a cinci societăţi comerciale, pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi pentru a favoriza aceste firme în procedurile de achiziţie publică organizate de primărie.
Dan Radu Ruşanu (membru important al PNL şi fost preşedinte al ASF) a fost pus sub acuzare în februarie 2014 pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, pentru că efectuat demersuri pentru adoptarea unei OUG, prin care un vicepreşedinte din ASF a fost înlăturat din funcţie. A fost trimis în judecată în aprilie 2014, alături de omul de afaceri Ilie Carabulea şi Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe, Daniel Chiţoiu.
Ovidiu Silaghi (europarlamentar, fost ministru) a fost pus sub acuzare de procurorii DNA în august 2013 pentru că ar fi cerut 200.000 euro mită de la omul de afaceri Nelu Iordache.
Iosif Secăşan (senator) a fost pus sub acuzare în martie 2014 pentru complicitate la dare şi luare de mită, după ce, în calitate de medic, a intermediat o mită către alt medic pentru pensionarea pe caz de invaliditate a unui pădurar.
Romeo Stavarache (primarul municipiului Bacău) a fost trimis în judecată în aprilie 2014 pentru tentativă la abuz în serviciu, pentru că a aprobat nelegal repartizarea unei locuinţe din fondul locativ de stat lui Gheorghe Muntianu, şef al Serviciului administrare fond din Primăria Bacău.
Costin Gheorghe (deputat) a fost trimis în judecată în septembrie 2013 pentru fapte de corupţie, fiind acuzat că, pe vremea când era viceprimar al municipiului Beiuş (2008-2012), a favorizat o firmă care executa lucrări de extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Beiuş.
Partidul Democrat Liberal
Ioan Oltean (deputat, vicepreşedinte al PDL) a fost pus sub acuzare în septembrie 2013, pentru că şi-a exercitat influenţa asupra unor demnitari din ministere şi alte instituţii (CJ Bistriţa-Năsăud, primării PDL) pentru a ca firme apropiate lui să câştige licitaţii publice.
Stelian Fuia (fost ministru PDL al Agriculturii) este urmărit penal pentru abuz în serviciu, deoarece a aprobat vânzarea ilegală a unor terenuri de la Staţiunea de Cercetare Fundulea, pe vremea când era director al acestei instituţii, prejudiciul fiind de 1,6 milioane lei.
Gheorghe Buta (fost deputat PDL, legislatura 2008-2012) este urmărit penal începând cu martie 2014, pentru efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Este acuzat că, în calitate de parlamentar, cu ocazia încheierii unor contracte de prestări servicii, a reprezentat interesele financiare şi comerciale ale unei societăţi comerciale în care soţia sa avea calitatea de asociat.
Mircea Sevastian Grosu (fost viceprimar al municipiului Drobeta Turnu Severin din partea PDL) a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii martie 2014, pentru abuz în serviciu în legătură cu atribuirea nelegală a unui teren deţinut de Hidroelectrica, în valoare de peste un milion de lei.
Viorica Oniga (preşedintele Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova şi membru PDL) a fost reţinută pe 28 mai 2013 pentru luare de mită şi abuz în serviciu, după ce a primit mai multe sume de bani pentru a încadra ilegal persoane în grad de handicap şi a elibera ilegal certificatele medicale aferente pentru un număr de 68 de persoane.
Florin Niculae (primarul comunei Vidra, Ilfov) a fost trimis în judecată în martie 2014, fiind acuzat că a cerut aproximativ 170.000 euro mită de la patronul unei firme, în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice pe raza comunei.
Partidul Conservator
Dan Voiculescu (preşedinte fondator al PC) a fost trimis în judecată în octombrie 2013, în dosarul şantajării administratorului RCS/RDS Ioan Bendei. Acuzaţiile se referă la folosirea instituţiilor media (televiziuni, publicaţii online şi scrise) pentru şantaj cu scopul obţinerii de foloase materiale ilicite însemnate.
Gheorghe Coman (deputat PC, fost PP-DD) a fost trimis în judecată în ianuarie 2013 pentru că a cerut bani de la directorul DSVSA Buzău pentru a-l menţine pe acesta în funcţie. A fost condamnat la un an închisoare cu executarea pedepsei.
Partidul Mişcarea Populară
În februarie 2014, procurorii DNA au descins la Primăria Piatra Neamţ, în cadrul unei anchete, care îl vizează şi pe primarul Gheorghe Ştefan, fost membru PDL trecut recent la Partidul Mişcarea Populară, privind acordarea unor contracte publice, în perioada 2008 – 2013, care au fost direcţionate către firme controlate de funcţionari publici.
Florin Popescu (deputat PMP) a fost pus sub urmărire penală în aprilie 2014, pentru că în anul 2012, când era preşedinte al CJ Dâmboviţa din partea PDL, a cerut administratorului de la Avicola Crevedia 70 tone de pui, pe care i-a distribuit cetăţenilor în scop electoral.
UDMR
Alexandru Iosif Francis Kiss (vicepreşedinte al CJ Bihor) a fost acuzat în aprilie 2014 de abuz în serviciu, după ce a pus la punct împreună cu patroni şi administratori de firme un circuit prin care a spălat bani (600.000 de euro) prin achiziţia fictivă de utilaje.
Csaba Borboly (preşedinte CJ Harghita) a fost trimis în judecată în septembrie 2013 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, fiind acuzat că a dispus în mod nelegal şi nejustificat decontarea sumei de 1,9 milioane lei în favoarea unei firme de construcţii pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum judeţean.
Independenţi
Mihail Boldea (deputat PDL până în octombrie 2011, trecut apoi la UNPR până în martie 2012) a fost trimis în judecată pentru mai multe fapte penale printre care şi şantaj şi spălare de bani.
Lista e incompleta (de exemplu primarul PNL de la Valcea, fostul primar PDL de la Cluj, Banias de la PC, Chiuariu de la PNL care e bine mersi la comisia juridica desi a fost condamnat si or mai fi si altii), dar eu zic ca ar trebui sa ii numarati dupa partidul in care erau in momentul cand a inceput anchetarea lor: Boldea era la PDL, Solomon tot asa. Banias anchetat pentru contrabanda in portul Constanta era tot la PDL, dupa ce l-au pus sub urmarire a trecut la PC. Cu atat mai jalnice sunt partidele din fostul USL care au avut pe liste oameni urmariti penal.
multumim. asa e, conteaza unde erau nu unde au ajuns remediem
Eu m-as intreba mai degraba daca DNA si justitia in general, face in primul rand dosare corecte. Adica dosare cu probe clare si cu interpretari corecte si clare ale legii. Iar discutia despre acest subiect extrem de important nu as face-o pe cazuri concrete, ci pe principii. Justitia selectiva este un alt subiect mult diferit de cel legat de justitia corecta. Nu mai cred in existenta justitiei politice, cea care este influentata de unele partide si indreptata impotriva altora. Cred insa ca justitia nu este cu adevarat independenta si are mari probleme de integritate (aici ma refer astazi, mai ales la integritatea morala, etica si mai putin la coruptia materiala). Justitia este dependenta de unele centre de putere altele decat cele ale organizatiilor de partid.
DNA face dupa potentialul care il are folosit la maxim doar 10% din cat e necesar.Ro este un stat MAFIOT .
@Bogdan, lista e doar pe durata mandatului ovesi cum scrie in text, de asta si sint pusi pe partidele lor actuale, indiferent cind -sa inceput urmarirea ea ar fi putu da un NUP
Bogdan: oricum i-am numara, iese la fel. PSD are cei mai multi indivizi in vizorul DNA si asta nu din cauza lui Basescu, ci din cauza ca au fost la putere cel mai mult timp in ultimii 25 de ani si au ocupat permanent, din 1990 incoace cele mai multe posturi de decizie in administratia locala sau centrala. “Au fost supusi coruptiei”, vorba unui lider PSD cu clarviziune.
Este incontestabil faptul ca JUSTITIA in ROMANIA nu se face in baza probelor ci in baza intereselor.Insa in acest context, DNA face nota discordanta, prin FABRICAREA DOSARELOR in special la comanda politica. Iata, spre exemplu, in acest an electoral DNA luindu-si in serios rolul de CEL MAI PUTERNIC PARTID POLITIC, a scos pe piata arestari si intimidari TOATE CU TENTA! Daca pana ieri, toate acestea erau indreptate impotriva, in general, unor persoane din PSD, datorita “criticilor” presei, au aparut “instant” dosarele lui Florin Popescu si Elena Udrea! In ceea ce priveste intocmirea dosarelor, daca cineva ar fi interesat cu adevarat de soarta deplorabila a justitiei, ar insista mai mult pe analiza dosarelor, a probatoriului si nu a imaginii pusa in slujba vanzarii informatiei, doar pentru ca aceasta reprezinta un nume! ANALIZATI FONDUL PROBLEMEI asa cum am precizat, respectiv probatoriul, si ve-ti avea raspunsul la intrebarile dumneavoastra! Nu doresc sa para ca-i dau dreptate lui Radu Mazare, dar este singurul care a punctat adevarul din sanul DNA, care din pacate se transmite ca o ciuperca si la restul justitiei : dosarele sunt facute de oameni cu legaturi stranse in fosta structura securista si cu metode preluate si pastrate de la aceasta! REPET inca o data : luati si analizati PROBATORIUL din aceste dosare si va ve-ti lumina! ACEASTA reprezinta : FONDUL PROBLEMEI!
Pt. Bogdan. Cred ca nu ai fost atent. Au fost luate in calcul doar dosarele din mandatul Kovesi (mai 2013-aprilie 2014). Banias a fost trimis in judecata in 2012. Chiuariu in 2010.
Vosganian, Videanu, Oprisan, Seful CJ Dolj, nu stiu care senator de Giurgiu (parca PC), Becali, fostul senator PDL de Constanta, acum la PC samd
Pentru ca dezbaterea initiata sa nu devina UN SIMPLU JOC DE IMAGINE, va sugerez sa abordati aceasta problema cu MAXIMA RESPONSABILITATE! Tineti cont ca in ROMANIA in acest domeniu NU S-A SCHIMBAT NIMIC in cei 25 de ani post-decembristi. Invocarea schimbarii legislatiei penale prin aparitia noilor coduri, nu are sustinere, atata timp cand IN ESENTA ACEASTA ESTE … ACEEASI! EXEMPLE sunt destule : indiciile temeinice, devenite motive sunt definite tot prin – PRESUPUNEREA rezonabila ca cineva sa fi facut ceva(este ilogic si nepermis sa definesti termenul “temeinc” prin “presupunere”, iar aceste presupuneri produc lipsire de libertate si condamnari), sau mentinerea procurorilor in corpul magistratilor! NU, procurorii sunt procurori si NICDECUM MAGISTRATI! O alta ineptie a legii penale este inventarea unui articol prin care se spune : JUDECAREA IN CAZUL RECUNOASTERII FAPTELOR, iar in interiorul articolului “recunoasterea faptelor” DEVINE “recunoasterea ce produce procurorul”. Iar acesta NU PRODUCE NIMIC DECAT AFIRMATII DEVENITE ACUZATII, insa in baza lor se reduce pedeapsa la jumatate. Din necunoastere corecta a prevederilor legale, din dorinta de a-si reduce pedeapsa, din complicitatea avocatilor care doresc sa-si incaseze onorariul cat mai repede si sa scape de corvoada, din complicitatea instantelor de a “raporta” incheierea cauzelor precum pe vremuri realizarea cincinalului in patru ani si jumatate, fara a analiza daca recunoasterea se bazeaza pe probatoriu, REZULTA AFIRMATIA SI IMAGINEA FALSA CA “PROCURORII ISI FAC TREABA”. Din aceste motive v-am sugerat sa va bazati dezbaterea si pe analiza concreta a unor dosare in care sa constatati : SUNT SAU NU SUNT PROBE! SUNT FABRICATE sau nu DOSARELE! Numai atunci actiunea dumneavoastra va putea produce RASPUNSURI CORECTE SI PERTINENTE! Altfel si aceasta INITIATIVA va sfarsi la fel cu cea anterioara in care a-ti solicitat ca EXISTENTA DOSARELOR PENALE SA FIE FACUTA PUBLICA, actiune RAMASA FARA RASPUNS si FARA FINALITATE! In cazul in care ve-ti dori sa va bazati pe probe in demersul dumneavoastra va vom produce aceste probe!