Un raport recent al Societatii Academice din Romania (vezi aici) propune o viziune diferita fata de reorganizarea administrativ teritoriala mult trambitata si intoarsa pe toate partile de catre partidele politice, in frunte cu seful statului. Daca inceputul verii nu a fost de bun augur pentru negocieri, politicienii l-au ascuns sub pres pana in toamna, cand poate redeveni laitmotiv al campaniei electorale. Sorin Ionita, director de cercetare SAR propune reorganizarea pornind de la comasarea comunelor. „Romania are în momentul de fata patru mari prioritati de reorganizare teritoriala, daca e sa facem un lucru ca lumea – adica nu doar sa ne jucam de-a redesenatul de granite administrative dupa cum ne dicteaza emotiile, ci pentru a face administratia locala mai functionala. Coincidenta fericita face ca acestea sa se suprapuna tendintelor europene, deci avem puncte de reper dupa care sa ne orientam”, comenteaza Ionita. Argumente mai jos.
Structura administrativ-teritoriala a multor state din Europa este pusa in dezbatere, atentia fiind indreptata asupra reorganizarii nivelurilor intermediare intre municipalitate si centru, in Romania fiind cazul judetelor. Pana si Franta, unde departamentele au o istorie indelungata, doua functii au fost comasate in 2010, consilierii de la nivel de departament activand si la nivel de regiuni.
In acelasi timp, se intaresc regiunile. Acest fapt este vizibil in cazul unor state precum Spania, Italia sau Germania, care au consolidat financiar acest nivel. Grecia a inlocuit recent, in 2010, structura sa formata din 54 de departamente de talie mica cu 13 unitati mai mari ce au consilii alese. In paralel, sunt pe val cooperarea inter-municipala si dezvoltarea zonelor metropolitane.
Al treilea val de reforme este cel de la nivelul comunelor. In aceasta situatie, statele europene tind sa mearga pe calea funziunii mai multor comune intr-o singura structura. Exemplu danez este graitor. Danemarca a redus numarul comunelor de la 270 la 98, politici similare existand si in tarile baltice.
Romania se afla la polul opus. Numarul comunelor este de 2.860 in acest moment, iar majoritatea nu se incadreaza in normele europene de bune practica in materie de dimensiune a comunitatii, limita fiind de 5.000 de locuitori. In peisajul autohton, un sfert dintre comune se afla sub dimensiunea critica de 1.000 de locuitori, iar cheltuielile primariei depasesc veniturile administratiei locale. Cresterea numarului de comune poate fi explicata nu neaparat prin motive rationale, necesare eficientei administrative, dar mai degraba din motive electorale. Pe de alta parte, avand in vedere ca multe dintre ele sunt falimentare tehnic, inca de la inceputurile lor, nu pot fi independente, depinzand de puterea politica de la nivel judetean sau central. Astfel, se mentine sau creste gradul ridicat de clientelism politic si de coruptie.
Ca si in cazul comunelor, s-au inmultit municipiile si orasele, in special din cauza ambitiilor primarilor sau deputatilor de a da orasului statute superioare. In realitate, efectul a fost unul invers, crescand taxele simtitor si pierzand posibilitatea de a atrage fondurile destinate mediului rural.
Cu toate acestea, trebuie sa luam in calcul prevederile Legii 215/2001, a administratiei publice locale, care poate fi o piedica in calea reorganizarii comunelor. Astfel, articolul 22 prevede ca “delimitarea teritorială a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii”.
Asadar, centralizand ideile de mai sus, putem observa ca mult dezbatuta reforma ar putea incepe de la baza si nu neaparat de la varf, prin reorganizarea judetelor. Conform SAR, fuzionarea comunelor, intr-un mod rational, ar da o lovitura mai grea baronilor locali, judeteni sau care domnesc la centru decat desfiintarea celor 41 de judete.
Dezbateti propunerea SAR pe romaniacurata.ro sau pe pagina de Facebook. Daca aveti propuneri sau comentarii extinse, scrieti-ne la septimius@sar.org.ro.
Foarte bună ideea ca reforma să înceapă de jos , dar vor și cei de jos, de acolo? Nu la noi totul trebuie să vină „de sus„…ca să fie criticat, comentat, înjurat…și în final poate aplicat? Cineva în presă a zis o chestie funny „e o reformă întîrziată, care se petrece într-un mod pripit„ Decît nimic,o jumătate de pas înainte e mai bun decît înapoi sau deloc. Trebuie făcută reformă teritorială, așa cum trebuie , trebuiau făcute multe reforme…Eu nu mai am răbdare, vreau să văd că se întîmplă ceva,cît de puțin dar în direcția corectă!
n-a reusit Tb cu judetele… dar cum s-o faca cu comunele? Aia parca rtaiesc in alta parte a Pamantului. Reorganizare pe conturul vechilor provincii istorice si de acolo pot incepe multe alte reforme….
Ideea mi se pare foarte buna si absolut necesara, o sustin cu toata convingerea.
Va prezint o parere personala ce se constituie in,,Sistemul valorilor ocupation
ale,,si ca sub titlu cum spune Dna Profeso
ara,,Meritocratia,,Toate primariile comuna
le orasenesti si municipale sa aibe un consiliu format din reprezentantii tuturor
ocupatilor legale.Acest consiliu local va
alege primarul si prin rotatie alfabetica
reprezentantii in Consiliile regionale.Fiind
8regiuni cu cate 5judete fiecare 80.Consil
iile regionale vor alege reprezentantii in
Ministerele regionale.in partlament etc.
Politica se va comprima doar la nivelul
Parlamentului care va alege Presedintele o
singura data la 4ani.Curente politice vor fi
rationalistii si materialistii.Se vor face economi la buget,va fi descentralizare si
depolitizare reala.