Daniel Befu

După o rezistență de 15 ani, Înalta Curte va decide peste două zile soarta DN 66A (”Drumul lui Băsescu”), care ar urma să taie Rezervația Retezat

Pe 30 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție va da sentința definitivă în privința soartei Drumului Național 66,A care ar urma să traverseze Parcul Național Retezat, între Petroșani și Băile Herculane.

Conform lui Gabi Păun, președintele asociației Agent Green, opozanții solicită instanței anularea avizului dat de Ministerul Mediului, după ce o contraexpertiză realizată de cercetători români și străini a demonstrat că expertiza privind impactul de mediu comandată de autorități este una superficială, care spune în mod mincinos, că impactul asupra mediului, florei și faunei este neglijabil. “Am solicitat să se constatate nelegalitatea și netemeinicia Deciziei privind emiterea acordului de mediu și revocarea acestuia, anularea acordului de mediu  și suspendarea actului administrativ până la soluționarea pe fond a cererii, precum si a celorlalte acte și avize care au stat la baza emiterii Acordului în baza Raportului privind Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului”, arată Gabi Păun.

Povestea acestei șosele, denumită și ”Drumul lui Băsescu”, a început în 1999, dar a întâmpinat o puternică opoziție civică, de la acțiuni în justiție, la tabere de rezistență și proteste în fața Ministerului Mediului din București, dar și la organisme internaționale.

Opozanții reclamă atât lipsa de utilitate reală a acestei șosele (în ciuda așa-zis-ului interes național invocat), cât și faptul că acesta ar urma să traverseze, cu efectele distructive implicite, ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei, statut recunoscut inclusiv de Academia Română.

O luptă de 15 ani

Istoria DN 66A, care ar urma să lege Petroșaniul de Băile Herculane, a început în anul 1999 când ministerul Transporturilor a ridicat drumul forestier deteriorat la rang de drum național prin HG 856/18.10.1999. Ministru la acea vreme era Traian Băsescu. Primele 2 tronsoane au fost deja construite.

Tronsonul 2 a fost construit pe teritoriul județului Hunedoara (Câmpu lui Neag – Câmpușel) până la kilometrul 47 cu încălcarea legii, fiindcă CNADNR nu deținea avizul Administrației Parcului Național Retezat și nici acordul de mediu de la Agenția de Protecția Mediului. Dincolo de efectele juridice, efectul pentru habitat este unul dramatic – o porțiune de 3,2 km a tronsonului 2 traversând Parcul Național Rezervație a Biosferei Retezat. Însă cel mai delicat e tronsonul 3 al drumului, cu o lungime de 19 km, care ar urma să secționeze ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei (în suprafață de 2.552 hectare), cu efecte semnificative asupra ariilor protejate și habitatelor prioritare pe care le traversează, conform lui Gabriel Păun.

Legat de acest tronson, Gabriel Păun relatează despre modul în care ”s-a rezolvat problema”. “Îmi amintesc de un anumit Silviu Megan. A fost director la Parcul Domogled, pe unde trece tronsonul 3 de drum și tot restul de drum până la Herculane. Director din 1999 pana in 2006. Când a reînceput DN 66A în 2006, a venit consilier la Sulfina Barbu (ministrul Mediului din partea PD, atunci). M-am dus la el să îl întreb în septembrie 2006 cum e cu peisajul forestier intact din Retezat. A zis că e perfect protejat și să nu mă duc acolo. M-am dus și am găsit șantierul la viteza maximă în lucru, fără acord de mediu. Acest Silviu Megan a stat la Minister până a schimbat zonarea internă a parcului, ca să scoată rezervațiile integrale Cicevele Cernei din calea drumului. El a scos Ciucevele Cernei din arie protectivă integrală. Apoi de la Minister s-a dus la Garda de Mediu, în zona respectivă de responsabilitate,  comisar regional pe Sud-Vest, ca în cazul unui control să poată spune ca e totul ok. Deci el s-a mutat la Garda de Mediu ca să apere ceea ce el a nascocit la minister”.

Justificarea teoretică a DN 66A ar fi dezvoltarea turismului în masă. Dar fie că vrei să ajungi la Petroșani, fie la Băile Herculane, există variante fie pe la Drobeta, fie pe la Caransebeș sau pe la Baia de Aramă. Gabriel Păun arată că singurul lucru pe care-l va câștiga patria prin existența acestei șosele e că va fi “un drum pe care este plăcut să conduci. Mai mult nu se știe pentru că nu există un master plan. Mai mult, tronsonul 3 al drumului ar atinge altitudini de 1.400 de metri, accesul putând fi închis pana la 6 luni pe an din cauza intemperiilor și a zăpezii abundente, caracteristice zonei, asemenea Transfăgărășanului,care este inaccesibil între lunile noiembrie si iulie”.

De ce i se spune ”Drumul lui Băsescu” și lupta cu politicienii

* Ca ministru al Transporturilor, Traian Băsescu a ridicat drumul forestier la rang de drum național prin HG 856/18.10.1999, drum ce urma să traverseze o serie de situri Natura 2000. Băsescu a aprobat și primele fonduri.

* În 2007, Traian Băsescu a făcut o plângere penală la Parchetul General împotriva deciziei Gărzii Naționale de Mediu, care şi-a exercitat dreptul şi obligaţia de a sista lucrările șantierului până la intrarea acestuia în legalitate. Anterior, șeful statului tocmai vizitase șantierul pe 5 iulie și s-a declarat nemulțumit de avansul redus al lucrărilor: “Peste lucrările astea va trece o iarnă. Măcar lucrările de conservare trebuiau făcute. Mi-e greu să spun cine e vinovat. Dar pot sa constat o iresponsabilitate majoră. E o birocrație care trebuie desființată pur și simplu. Ceea ce se întâmplă astăzi aici e mostra birocrației din România”, a declrat, Băsescu, conform publicației Realitatea Românească.

* 15 ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă la Palatul Cotroceni, ca reacție la intervențiile președintelui: “Indignarea noastră provine şi din faptul că aţi numit demersul perfect legal al autorităţiilor de mediu (legat de o investiţie în care nu se respectă legislaţia în vigoare şi care reprezintă un real pericol pentru Parcul Naţional Retezat) o acţiune abuzivă a birocraţiei”, se arată în scrisoare. ONG-urile mai precizează că “sectorul II al DN 66A se construia până în momentul intervenţiei Gărzii de Mediu, fără studiu de impact actualizat, fără acord de mediu, fără avizul Natura 2000 al Ministerului Mediului precum şi fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat”. Militanții pentru păstrarea intactă a arealului natural, au declarat că atitudinea lui Traian Băsescu constituie “un precedent periculos ce poate avea ca rezultat inducerea fricii în rândul funcţionarilor instituţiilor statului în a-şi exercita pe viitor atribuţiile de serviciu conform legislaţiei în vigoare”

* În noiembrie 2009 a fost inițiat de Ministerul Agriculturii Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind scoaterea definitivă din fondul forestier național de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. a terenului în suprafață de 30,4223 ha, cu defrișarea vegetației forestiere pe suprafata de 13,1615 ha, proprietate publică a statului,a fost realizat in vederea realizarii obiectivului „Drum de legatură DN 66A, km 47+600 – km 66+204, Campu lui Neag – Cerna”. Fiindcă 2009 a fost un an complicat d.p.d.v. politic, Ministrul Agriculturii a fost, timp de o lună și ceva, Radu Berceanu, cel care era, totodată, și Ministrul Transporturilor. În scurtul său mandat, pe lângă problemele specifice vastului domeniu al agriculturii, Berceanu a avut timp să elaboreze și să promoveze acest proiect.

* În luna august 2009 Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara a publicat pe site-ul ANPM studiul de impact supus dezbaterilor publice, pentru tronsonul 3 al drumului (Câmpușel – Coada lacului Cerna Km 47+600m – Km 66 +204m). Proiectantul lucrărilor a fost S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L., patronată de Michael Stanciu. ONG-urile prezente la dezbaterea studiului de impact propus de SEARCH CORPORATION, l-au considerat superficial: “a fost atât de slab din punct de vedere calitativ încât organizațiile de mediu au criticat sutele de probleme științifice, legale și tehnice”.

* În noiembrie 2009, Ministrul Mediului Laszlo Borbely a promis activiștilor care protestau împotriva drumului construit ilegal, că nu va da drumul la șantier până când nu vor fi îndeplinite condițiile legale.

* A urmat eliminarea impedimentului, prin transferarea unui secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, ca secretar de stat la Ministerul Mediului. E vorba de Marin Anton, cel mai bogat funcționar public din România pentru mulți ani (aici). Pe 7 iunie 2011, în mandatul lui Anton la Ministerul Mediului, ANPM a publicat pe site-ul său oficial draftul de acord de mediu pentru drum și a oferit publicului doar 10 zile pentru a face observații. La 4 iulie, Agent Green a depus plângerea prealabilă la ANPM. La 11 iulie mai multe ONG-uri au protestat la Ministerul Mediului. O comisie condusă e președintele ANPM (Iosif Nagy) și secretarul de stat pentru păduri din Ministerul Mediului și Pădurilor (Marin Anton) s-a intâlnit cu organizațiile protestatare. Dialogul a fost unul formal, ANPM dând acordul de mediu. Marin Anton, cel în al cărui pix stătea puterea de a apăra sau nu o arie împădurită virgină, este el însuși un comerciant de păduri. Iată cum îl descria ziarul Gândul în 2010: Afacerea sa constă în tranzacţii cu terenuri, din 2005, democrat-liberalul tranzacţionând în principal bunuri imobiliare (terenuri şi păduri). Anton deţine în acest moment 2,2 milioane de metri pătraţi de teren„.

* Pe lângă Agent Green, mai multe organizații ecologiste (Grupul Milvus, Asociația pentru Protecția Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană, Greenpeace si WWF, au criticat în repetate rânduri încălcarea procedurilor de autorizare a constructiei DN66A, dar si utilitatea în sine a investitiei care, în opinia lor, ar transforma peisajul forestier intact din zona într-o nouă Vale a Prahovei, conform lui Gabi Păun, reprezentantul Asociației Agent Green. La studiile asupra faunei și florei din Retezat și a impactului pe care DN 66A l-ar avea, au colaborat Centrul de Conservare a Biodiversității (Rusia), Uniunea Internaționala Socio-Ecologică, Liga Naturii din Finlanda și cercetători de la catedra de Taxonomie și Ecologie a Universității Babeș Bolyai și de la Universitatea Edinburgh din Scoția.

* ONG-ul s-a întâlnit la Bruxelles cu reprezentanții DG Environment, care monitorizează cazul și care au promis că dacă se va da drumul la construcții prin habitate prioritare, atunci România se va alege cu infrigement. În plus, Agent Green a informat despre controversele proiectului și Banca Mondială, instituția care a alocat o parte din banii pentru executarea tronsonului II și banca a promis să-și retragă finanțarea pentru tronsonul 3.

* Asociația Agent Green a dat în judecata ANPM. În noiembrie 2013 a pierdut procesul la Curtea de Apel Bucuresti și a facut recurs la ICCJ, care urmează să dea verdictul în 3 zile, pe 30 ianuarie 2015. Gabriel Păun, coordonatorul asociației Agent Green, ne-a declarat că este dispus să apere rezervația inclusiv în fața Curții Europene de Justitie.

***

Rezistență în Retezat/ Proteste și dezbateri publice


retezat 1 retezat 2 retezat 3 retezat 4 retezat 5 retezat 6 retezat 7 retezat 8 retezat 9 retezat 10 retezat 11


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

16 thoughts on “După o rezistență de 15 ani, Înalta Curte va decide peste două zile soarta DN 66A (”Drumul lui Băsescu”), care ar urma să taie Rezervația Retezat

  1. Calin

    Din pacate nu este singura ghilotina care s-ar putea sa taie in curand natura capatina. Tovarasul Paducel de la Petrila vrea sa transforme drumul forestier discret de pe valea Auselu in ditamai soseaua care sa treaca peste munti si sa mai si traga o partie de schi sus. O vale inca salbatica, (deasupra captarii microhidrocentralei ilegale) cu doar un drum forestier ingust si suficient de sus pe versant ca sa aiba impact mic asupra raului, va fi distrusa prin largirea si asfaltarea drumului, vor aparea cabane si se va defrisa padure, vor fi gunoaie si galagie. Cumulat cu partiile deja existente pe parte dinspre Alba si cu faptul ca drumul va face legatura peste cumpana apelor, va fi o ghilotina in toata regula peste cumpana apelor de pe creasta Meridionalilor.

    Reply
  2. Adrian

    Greseste d. Paun ca e doar un drum placut la condus. Chiar nu vede ca drumul e util si exploatarii lemnului in zona? :) Acum vreo cinci ani si jumatate, asfaltul nu se oprea in vreun drum forestier a fi „modernizat“, ci intr-o poteca de picior.

    Nu trebuie neglijat si efectul psihologic al educatiei istorice triumfaliste, ca rezultat judetul Hunedoara fiind hiperbolizat, leaganul civilizatiilor din toate timpurile etc. si in consecinta atragand visele halucinante ale diversilor neaveniti.

    Reply
  3. victor

    Sunt curios ce afecteaza mai tare. Constructia unui drum sau defrisarile masive care se fac acolo?
    Faptul ca se taie padurea in disperare nu va deranjeaza?

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ victor: și nu se leagă? construcția drumului în sine începe cu defrișări, după care vin una după alta problemele, să vezi cum or să apară ”căbănuțele” precum ciupercile, apoi mai cu aviz pe șest, mai fără aviz vor intra și în pădure; în 10, maxim 20 de ani, zona va fi terminată, dar ”turistică” (și e evident că nu localnicii vor fi cei care vor beneficia – de altfel, nu m-ar mira ca terenurile din zonă să fi fost deja antamate încă înainte de primele semnături pentru drumul ăsta)

      Reply
      • scarllet wolf

        Pe cale legală nimic nu se poate face în această țară; zeamă de gloanț pentru toți handicapații care ne guvernează! Tai un copac, 5 ani la reeducare. Tai doi, 10 ani …toți corupții prinși ar trebui să le fie luată cetățenia, drepturile, averile și trimiși la reeducare pentru intreaga viață.
        Nu am mai avea probleme de genul acesta. Dar, odată cu libertatea, a venit și hoția.

        Reply
  4. PASCAU ALEXANDRU

    Este incredibil
    Austriecii isi apara p[adurile cu indirjire si noi ne batem joc de zonele protejate
    Este o crima ecologica , cu implicatii politice.
    Cinste celor care isi sacrifica timpul si poate si siguranta familiei in lupta cu mafia padurilor.

    Reply
  5. Bucurescu

    Daca Inalta Curte de Casatie si Justitie v-a da o o solutie favorabila construirii Drumului lui Basescu atunci ar trebui desfiintata, iar D-l Traian Basescu ar trebui cercetat penal, judecat si condamnat la ani de temnita cu confiscarea ,pentru ca aici nu mai este ca in situatia Flotei unde se spune ca nu a avut nici o semnatura pe documentele probatorii a infractiunii; Aici are date ordine scrise ( Ca ministru al Transporturilor, Traian Băsescu a ridicat drumul forestier la rang de drum național prin HG 856/18.10.1999, drum ce urma să traverseze o serie de situri Natura 2000. Băsescu a aprobat și primele fonduri) in calitate de ministru al transporturilor, are declaratii de instigare si presiuni publice si in justitie ( În 2007, Traian Băsescu a făcut o plângere penală la Parchetul General împotriva deciziei Gărzii Naționale de Mediu, care şi-a exercitat dreptul şi obligaţia de a sista lucrările șantierului până la intrarea acestuia în legalitate) asupra Institutiilor Statului.Trebuie cercetata su D-na Sulvina Barbu si bineanteles si deja celebrul fostul secretar de stat pentru păduri din Ministerul Mediului și Pădurilor -Marin Anton, care in conditii oculte prin functia care o avea a produs un studiu de impact de forma prin firma S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L., patronată de Michael Stanciu- care a raspuns comenzii „TAGMEI JEFIUTORILOR” -altfel o astepta falimentul.

    Reply
  6. sorin

    Nu inteleg frenezia asta de a face drumulete, de a asfalta potecute prin parcuri nationale in loc sa facem autostrazi…

    Reply
  7. Gândind la rece

    Salut,vreau să fac o mică precizare la ceea ce se protestează pentru acest drum?Când ați mers spre Câmpușel, locul unde se termină asfaltul ați trecut pe lângă un orășel cam părăginit cu blocuri ceaușiste pe malul Jiului.Acel oraș,dragilor, se numește Uricani,are cam 10.000 de suflete și peste 3 ani va rămâne fără principala sa industrie.
    Singura portiță de scăpare de scăpare este drumul DN66A și continuarea lui spre Herculane,astfel că turiștii veniți în Valea Jiului să poată alege o rută pitorească între aceste două localități fără să facă un ocol prin Târgu Jiu-Baia de Aramă.Mai mult,Uricaniul ar putea deveni un popas turistic și turiștii vor putea veni și dinspre Herculane.Acest drum pe lângă că ar creea o legătură mai rapidă,ar fi un traseu splendid și o posibilitate de navetă între Valea Jiului și Herculane.
    Înțeleg teama defrișărilor,nici eu nu sunt de acord cu ele,dar încercați să gândiți și din perspectiva oamenilor care locuiesc acolo și sunt izolați și încercați să vă gândiți de ce oare s-a vrut construcția drumului,că eu nu cred că s-au apucat să-l construiască pe acolo că așa i-a venit lui Băsecu sau că a fost un moft al lui sau vreo ambiție nebună a cuiva de a asfalta o ”potecuță”,acest drum este menit să scoată zona din izolare.
    Și să admitez,nu drumul afectează zona protejează,oamenii o fac,nesimțiții și needucații care aruncă mizeria, însă se pot lua măsuri drastice pentru a menține zona intactă(interdicția de a construi orice acolo,taxă la intrare în zona protejată, să zicem 10 lei/mașină,amenzi usturătoare pentru nesimțiți,rangeri care să patruleze zona,eventual camere de filmat,astfel ca mârlanul să fie civilizat cu forța)
    Găsiți măsuri nu opriți construcția unui drum important de legătură și mai important,nu omorâți un oraș

    Reply
    • Robert

      Delirezi! Am observat ca se foloseste mai mereu scuza cu saracia… asta pentru sensibilizarea publicului nu? Sa argumentezi cu turismul .. nu inteleg ce legatura au banii cu zonele protejate. Uite de ex; ce se intampla pe Valea Prahovei, toate tipurile de poluare, aglomeratie, mizerie, nesimtire… In scurta vreme vom ramane fara zone salbatice in Romania.

      Reply
  8. sarb mircea

    drumul a inceput pe vremea lui ceausescu,e unlucru minunat,nici un comentariu la transfagarasan,transalpina dar santem mandri

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *