Pe website-ul primăriei clujene se află postat, pentru consultare publică, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Opt orașe, printre care și Clujul, au beneficiat de un astfel de plan, elaborat de compania britanică ARUP la solicitarea MDRAP.
În plan este analizat traficul din zona de dezvoltare Cluj, atât cel privat, cât şi cel public, cu măsurători şi statistici. Plecând de la observaţiile din teren, britanicii au elaborat o listă de proiecte necesare oraşului pentru a nu se bloca din cauza numărului tot mai mare de maşini. ARUP a redactat pentru municipiul ardelean trei scenarii alternative, care conţineau măsuri pentru îmbunătăţirea transportului public şi crearea de noi artere.
Interesant este că PMUD prevede expres că nu se recomandă lărgirea actualelor artere ale oraşului, ci costruirea de centuri. Acest lucru dă dreptate societăţii civile, care a manifestat în toamnă pentru oprirea lucrărilor de betonare a Someşului în scopul realizării unei benzi suplimentare de circulaţie auto pe Splaiul Independenţei.
16 dintre proiecte sunt considerate de prioritate zero și se referă în principal la înnoirea flotei de transport în comun, reorganizarea punctelor majore de transfer în transportul public, reforma politicii de parcare şi creşterea spaţiului pietonal urban.
În ce priveşte proiectele de bază, denumite „proiecte-schelet”, scenariul considerat cel mai bun de către primărie a pus accent pe centura de sud, care ar urma să lege cartierele Mănăștur și Someșeni, inclusiv realizarea a două bretele către cartierele Zorilor și Gheorgheni, conform unei propuneri care deja există în Planul Urbanistic General, respectiv pe extinderea tramvaiului în comuna Floreşti, cea mai mare din România, şi în centrul Clujului, unde ar urma să fie amenajat un nod de transport public.
Ce ar urma să se realizeze până în 2020, potrivit realizatorilor PMUD:
– centura de sud așa cum este prezentată în PUG, între Mănăștur (drumul Sfântul Ioan, DJ 107R) și Someșeni (DJ 105S), cu două benzi pe sens și cu intersecții la nivel
– racorduri de sud-vest la centură (spre varianta Zorilor – Mănăștur) și de sud-est (cartierul Gheorgheni)
– extinderea tramvaiului spre comuna Florești
Ce ar urma să se realizeze între 2020 și 2030, potrivit realizatorilor PMUD:
– a doua axă vest – est, constând în șoseaua adiacentă căii ferate în zona de est și șoseaua subterană în albia Someșului.
– bucla centrală a tramvaiului
– extinderea benzii dedicate transportului în comun în partea de est a orașului.
Scenariul cuprinde de asemenea un proiect implementat din fonduri naționale. E vorba despre racordul A3 (comuna Gilău) – centura de sud a Clujului, despre care se crede că ar aduce cel mai mare beneficiu pentru Zona Metropolitană Cluj.
Costul total estimat pentru aceste lucrări se ridică la 341.590.000 de euro. Bugetul anual al Clujului trece uşor de 1 miliard de lei. De exemplu, cel pentru 2016 este 1.116.388.238 lei, din care 348 de milioane de lei sunt propuşi, în proiectul de buget aflat în dezbatere publică, pentru dezvoltare.
La discuţiile cu primăria, planul a suferit unele modificări. S-a eliminat din start șoseaua subterană în albia Someșului. De asemenea, s-au făcut următoarele completări:
– realizarea drumului rapid A3 – Cluj-Napoca, extins înspre vest, în vederea ocolirii comunei Gilău
– a fost inclus în scenariu și proiectul unui drum nou pe lângă calea ferată – tronsonul de vest (de la gară spre Baciu), inclusiv pasajul superior peste linia de cale ferată din zona Tetarom I
– pentru bucla de tramvai din zona centrală s-a propus demararea de îndată a unui studiu de aliniament pentru stabilirea optimă a rutei acestei bucle unidirecționale și a extremității sale sudice (axa Moților – Memorandumului, axa Napoca – Eroilor sau axa Avram Iancu)
– s-a introdus un proiect de închidere a inelului rutier rapid în zona de nord-vest, între cartierul Grigorescu și parcul industrial Tetarom I sau gară, printr-o centură, prin tunel pe relația Grigorescu – Tetarom I sau prin drum subteran în albia Someșului.
Preocuparea pentru drumul expres Cluj – A3, din vestul municipiului ardelean, vine în contextul în care, potrivit măsurătorilor făcute de specialiști, dinspre comuna Florești intră zilnic în Cluj-Napoca mai multe mașini decât dinspre Otopeni spre București (58.660 de vehicule pe zi față de 54.135).
