Romania Curată

Dosarul Roșia Montană, depus la UNESCO

Dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană” a fost depus la UNESCO pe 4 ianuarie anul acesta, a anunțat (acum) fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu. Depunerea dosarului a fost făcută după consultarea cu premierul Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, potrivit Cultura.ro (pagina ministerului). Fostul ministru Corina Șuteu și-a manifestat încrederea că noul deșinător al portofoliului, Ionuț Vulpescu, „va susține și va duce mai departe în cele mai bune condiții acest demers”.

Depunerea acestui dosar de candidatură la UNESCO a fost obiectul unei dispute între Corina Șuteu, ministrul al Culturii, și Raluca Prună, ministrul Justiției. La finalul anului trecut, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, declara că premierul Dacian Cioloș a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Executiv, precizând, însă, că acest lucru nu se mai poate din cauza atribuțiilor limitate pe care le are Cabinetul după alegeri.

„Protecția patrimoniului național este una dintre responsabilitățile principale ale Ministerului Culturii și intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO) și continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloș, prin adăugarea Roșiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, așadar, un act de dispoziție cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului național”, se precizează în anunțul postat pe pagina de internet a ministerului.

„Valoarea excepțională a Roşiei Montane este recunoscută și afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituții și organizații ale specialiștilor din țară și din străinătate în domeniul cercetării și protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Odată identificată valoarea excepțională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenția Patrimoniului Mondial impune obligația declanșării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens”, argumentează reprezentanții Ministerului Culturii.

„Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa și a celor mai periclitate din lume. Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural”, se mai arată în anunțul privind depunerea dosarului, în care se mai precizează că România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării.

Reprezentanții Ministerului Culturii au prezentat și calendarul potențialei includeri a Roșiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dacă va decide astfel Comitetul Patrimoniului Mondial:

Februarie – August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review);
Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat;
Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Dosarul Roșia Montană, depus la UNESCO

  1. MIB

    Sper ca dosarul sa fie profesionist si competent alcatuit. Daca mai sunt necesare detalii, precizari, demersuri… nu mai ai cu cine sa le rezolvi.

    Reply
  2. mihaim

    Nu are importanta cat de profesiopnist este dosarul, depunerea acestuia nu are nicio relevanta, este inutila si mai mult reprezinta un act de ipocrizie politica.
    Va prezint cateva exprimari din comunicatul Ministerului Culturii, respectiv din articol, care pot scapa atentiei unor cititori naivi:

    0) Ministrul Corina Suteu s-a exprimat anterior ca fara asumarea dosarului de catre premier candidatura aceasta nu are sanse de reusita. Acesta este si realitatea din acest moment.
    1) „Depunerea dosarului a fost făcută după consultarea cu premierul Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe” – reprezinta doar o ascundere a faptului depunerea dosarului s-a facut fara sprijinul guvernului si a dlui Ciolos. Sintagma „dupa consultarea cu premierul Dacian Ciolos”, textul original fiind „cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.”, este doar o exprimare avocateasca pentru a ascunde ca „dupa informarea si consultarea cu premierul” nu reprezinta si nici nu dezvaluie in niciun fel reactia, sprijinul, asumarea primului ministru, totul reprezinta doar un act unilateral de vointa al ministerului Culturii. Rezulta ca dosarul a fost depus DOAR cu asumarea Ministerului Culturii nu si cu asumarea Primului Ministru. Corina Suteu insa face un act politic de a ascunde lipsa spijinului premierului pentru acest demers pentru a il elibera pe dl. Dacian Ciolos de orice presiune politica si morala pentru aceasta neasumare, rezultatul fiind contrar chiar intereselor presupuse ale demersului depunerii dosarului.
    2) Alt text din comunicatul ministerului, „un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa” arata atenta eludare a realitatii lipsei de asumare a premierului fata de proiect si deci a lipsei de perspectivta a proiectului, dar si de act politicianist de protectie publica a fostului premier deoarece sintagma „recunoscut ca atare de Statul Roman” este in fapt asociata recunoasterea din partea statului si premierului Ciolos doar importantei nationale nu si importantei universale alaturate dosar pentru marketing publicistic. Statul roman si premierul Ciolos au refuzat sa acorde o importanta universala Rosiei Montane, in fapt si-au rezervat dreptul de a submina reusita dosarului pe cai diplomatice in lipsa unei asumari publice a dosarului.
    3) Textul din articol „purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, declara că premierul Dacian Cioloș a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Executiv, precizând, însă, că acest lucru nu se mai poate din cauza atribuțiilor limitate pe care le are Cabinetul după alegeri.” reprezinta pretextul anterior formulat de guvern pentru a nu isi asuma acest proiect, in fapt ministrul justitiei Pruna si-a exprimat un punct de vedere pe facebook, ulterior sters, dar nu numai, ca retinerea guvernului in ceea ce priveste asumarea proiectului este in legatura cu procesul cu RMGC, prin urmare avem iar de a face cu o alta tehnica de PR de ascundere a adevarului, acela ca statul roman si-a asumat anterior o relastie de subordonare fata de interesele RMGC, pe care acesta nu a aratat niciodata ca o dezminte cu singura exceptie a actului Guvernului USL/Ponta de a trimite proiectul de exploatare al RM in Parlamentul liber de orice subordonare. Pana si explicatia cu protejarea intereselor statului in fata RMGC la Comisia de Arbitraj este dubioasa intrucat aceste interese nu au fost niciodata exprimate public, statul putand oricand sa se auto-subordoneze in fata RMGC ca rezultat al negocierilor secrete pentru a forta continuarea proiectului.
    4) Textul „Nu este, așadar, un act de dispoziție cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului național” din comunicat este oarecum ciudat, si ca formulare si ca inteles, dar reiese de aici ca pretextul guvernului cu prerogativele limitate nu este adevarat iar faptul ca depunerea proiectului este un „act de administrare în vederea conservării patrimoniului național” arata ca valoarea depunerii acestuia nu excede demersurilor de protejare a patrimoniului NATIONAL,neavand deci valoare de protectie (UNIVERSALA) a unui patrimoniu UNIVERSAL – prin urmare ministrul intelege ca acest demers este unul inutil dpdv al protectiei universale a Rosiei Montane. Acest text este poate singurul care poate fi susceptibil de sinceritate din partea fostului ministru.
    CONCLUZIA: avem de a face cu un demers trist, inutil si care prin modul in care a fost formulat ofera o venerabilitate nemeritata guvernului si premierului Ciolos. Rosia Montana nu este inca salvata, iar statul roman arata ca inca are interesul de a distruge acest patrimoniu in ciuda gestului guvernului Ponta de incercare de a scoate acest proiect de exploatare din zona guvernului aservit RMGC.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *