Fostul ministru al Internelor, Cristian David, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru luare de mită. Alături de el au mai fost trimiși în judecată și Roger Nițescu, șeful de cabinet al ministrului David, Cristinel Bîgiu, prefect al județului Buzău, dar și Gheorghe Doloiu, omul de legătură al lui Bîgiu.
Conform procurorilor, în calitate de ministru al Internelor și Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul Roger Nițescu, Cristian David a pretins, iar în luna februarie 2008, a primit suma de 500.000 de euro de la un denunţător, beneficiar al unor drepturi litigioase.
Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de Cristian David pentru a-și exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. În acest sens, Cristian David Cristian a luat legătura cu Marian Cristinel Bîgiu, prefect al judeţului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă.
În schimbul promisiunii de exercitare a influenței în scopul menționat mai sus, Roger Niţescu, în calitate de şef de cabinet al Ministrului de Interne şi Reformei Administrative a pretins și a primit de la aceeași persoană suma de 600.000 euro.
Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Marian Cristinel Bîgiu, acesta din urmă i l-a prezentat pe Gheorghe Doloiu ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.
„Aflând poziția terenului respectiv, inculpatul Bîgiu Cristinel i-a subliniat denunțătorului faptul că nu poate fi restituită suprafața respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de “un teren foarte mare şi foarte valoros”. Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, după cum urmează:
– 59.518 m.p. în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul naţional,
– 14.085 m.p. în centrul municipiului Buzău, aproximativ în spatele terenului sus-menţionat,
– 6.397 m.p. tot în centrul municipiului Buzău, între cele două terenuri sus-menţionate,
– 70.000 m.p. la intrarea în municipiul Buzău dinspre Bucureşti, tot cu ieşire la drumul naţional.
Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha“, explică anchetatorii în rechizitoriu.
Procurorii susțin că, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.
Dosarul a fost trimis judecătorilor de la Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Iată fragmente din rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție:
Deși detestat de inculpați și chiar amenințat de inculpatul David Cristian, care i-a trimis un mesaj ce se vrea voalat (vezi mai jos mesajul) și la care vom face referire în cele ce urmează, Mladin Adrian a fost preferat de Bîgiu Marian-Cristinel în detrimentul lui Știrbulescu Cecilia (moștenitoarea terenurilor din Buzău. drepturile succesorale au fost cumpărate de Adrian Mladin, primarul comunei Jilava, n.r.) pentru „referințele sale solide” (a se vederea telefonul de la inculpatul David Cristian și deplasările șefului de cabinet Nițescu Roger Valeriu) și pentru faptul că era „generos”, acesta conștientizând că pentru a intra în posesia terenurilor este nevoie în mod obligatoriu de mită. Alternativa ar fi fost ca Știrbulescu Cecilia, având o vârstă relativ înaintată, să fie amânată pe tot parcursul vieții sale rămase, lipsa moștenitorilor ducând terenul în proprietatea statului.
Galeria intermediarilor din retrocedările terenurilor din România nu ar fi existat dacă legea ar fi fost aplicată de cei retribuiți în mod corect. Plimbată și amânată de mai multe ori, Știrbulescu Cecilia a obosit în urmărirea unui drept al său, apărat de Constituția României. A preferat să vândă contra unei sume derizorii în raport cu valoarea reală a terenului , pentru a se bucura în această viață și nu într-una viitoare de drepturile sale patrimoniale, fie și într-o cotă, așa cum am arătat, insignifiantă în raport cu valoarea de piață.
Asemănător „băieților deștepți” din domeniul energetic, Mladin Adrian a întrezărit profitul substanțial care se putea obține cu un minimum de investiție, a cesionat drepturile și a intrat în contact cu „șefii”. Acceptat pentru că plătea cât i se cerea, de regulă, Mladin Adrian a realizat, în ciuda lăcomiei crescânde a inculpaților, avantaje patrimoniale pe care, în mod cert, Știrbulescu Cecilia nu ar fi putut să le obțină din motivele expuse mai sus.
O figură distinctă în această galerie face inculpatul David Cristian. Folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei funcţii publice cum ar fi cea demnitar, a săvârşit mai multe acte infracţionale de corupţie – luare de mită, dovedindu-se astfel dispreţul făţiş al acestuia faţă de legi, faţă de instituţiile în care a activat – Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ministru delegat pentru românii de pretutindeni şi cetăţenii al căror interes ar fi trebuit să-l apere, să-l protejeze, precum şi lipsa sa de scrupule în a-şi folosi autoritatea cu care a fost investit în vederea obţinerii de avantaje personale, mai concret de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Este cert, în prezenta cauză că, pe lângă pericolul social deosebit de mare al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului DAVID CRISTIAN ( printre care și infracțiunea de luare de mită), probele administrate evidenţiază şi pericolul concret al acestuia pentru siguranţa publică, prin perseverenţa sa infracţională şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor – folosirea de intermediari pentru a obţine mita.
Prin urmările produse prin săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, fostul ministru DAVID CRISTIAN a cauzat nu doar atingerea intereselor legitime ale denunţătorilor Nițescu Roger Valeriu și Mladin Adrian, cărora le-a pretins mită, dar şi prejudicii de ordin moral la adresa cetăţenilor ale căror interese ar fi trebuit să le protejeze, şi care, prin perceperea faptelor comise de fostul demnitar DAVID CRISTIAN, le-a fost indus un sentiment de neîncredere în autorităţile publice.
Prin activitatea sa infracţională, inculpatul DAVID CRISTIAN a adus o atingere gravă segmentului de relaţii sociale a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibilă fără a fi asigurată exercitarea cu probitate de către funcţionari a atribuţiilor de serviciu încredinţate lor şi fără a combate faptele de venalitate prin care se aduce atingere bunului mers al instituţiilor publice şi se lezează, implicit, interesele legale ale cetăţenilor.
Mai mult, modalitatea concretă de săvârşire a activităţilor infracţionale de către fostul ministru de interne DAVID CRISTIAN – folosirea poziţiei sale publice pentru a determina denunţătorii să-i remită mită, întinderea activităţii infracţionale probate în prezentul dosar de urmărire penală, urmarea activităţii infracţionale subliniază certitudinea că inculpatul DAVID CRISTIAN își exercita funcția de ministru de interne în scopul îmbogățirii: „Iese ceva din treaba asta?”; „Era mai bine dacă erau în lei”.
Un mesaj de bine interpretat ca fiind amenințare
Nu în ultimul rând, în luna aprilie 2015 inculpatul a fost prezentat în mass-media ca persoană extrem de credincioasă după ce a fost în mijlocul unui eveniment religios. Coincidența face ca, în aceeași lună, Mladin Adrian să primească într-un plic o coală format A4 cu conținutul:
„Familiei Mladin I&A, Din ziar (10 martie 2015) cu consternare am aflat de necazul vostru.
Vă îmbrățișez cu toată dragostea.
Oglinda soarelui să vă însoțească pretutindeni și tot timpul cu speranță și liniște. Binele va sosi.
Sf. Paști, 2015
Fr. Vatican 552112”
Menționăm că punctuația și tehnoredactarea sunt cele originale și potrivit lui Mladin Adrian, mesajul sus-menționat era anexat unei fotocopii de pe pagina 5 a ziarului România Liberă, ediția de marți, 10 martie 2015, unde era găzduit un articol despre inculpatul David Cristian. Luat în ansamblu, mesajul este considerat de denunțător ca o amenințare, în condițiile în care a primit mesajul la domiciliu, iar acesta este adresat, deopotrivă și soției sale.
