Cristian Florin Franț

DNA confirmă: politicienii pretind șpagă pentru a o ”investi” în partid

11.000 de euro, dintr-o șpagă totală de 20.000 de euro, ar fi fost destinați partidului. Cel puțin asta susțin procurorii DNA în dosarul deputatului PNL de Prahova Mircea Roșca.

Procurorii anticorupție au cerut și au obținut, cu mare greutate, încuviințarea deputaților pentru a-l putea aresta preventiv pe colegul lor acuzat de trafic de influență în formă continuată. Conform DNA, Mircea Roșca a primit șpagă de la diverși oameni de afaceri, unii chiar rude, pentru a le facilita obținerea de terenuri sau contracte de la instituții publice din Azuga și din județul Argeș.

Potrivit procurorilor, cele mai multe intervenții au fost făcute pentru o companie a unui verișor al său, Adrian Rotilă: ” În perioada 2011– 2014, inculpatul Roșca Mircea a intervenit pe lângă factorii de decizie din cadrul unor instituții publice din județul Prahova, (Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călinești, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Sinaia) asupra cărora avea influență prin prisma calităților pe care le-a deținut în mod succesiv la nivelul autorităților publice locale centrale și la nivel politic, în vederea atribuirii către societățile deținute de inculpatul Rotilă Adrian a unor contracte de achiziții publice. În schimbul acestor „intervenții”, inculpatul Roșca Mircea a primit de la inculpatul Rotilă Adrian bani și alte foloase (suma de aproximativ 90.000 lei, construcții în valoare de 35.418, 39 lei și folosința unui autoturism marca Audi A8)”.

O altă situație de trafic de influență a ajuns la urechile procurorilor anticorupție chiar de la omul de afaceri care i-ar fi dat dat șpagă lui Mircea Roșca pentru ca acesta să intervină pe lângă consilierii locali din Azuga ca să primească un teren în zonă. Șpaga a fost primită prin intermediul secretarei Primăriei Azuga de atunci, Dumbravă Camelia, și a consilierului local Stelian Popescu. Roșca a pretins 20.000 de euro, dar nu i-a luat pe toți, ci, potrivit procurorilor, ”11.000 euro au fost folosiți în interesul formațiunii politice pe care o conducea de la nivel județean”, adică PNL Prahova, al cărui președinte a fost și la momentul începerii urmăririi penale. Este pentru prima oară în dosarele instrumentate de către DNA când procurorii recunosc că mai bine de jumătate din șpagă mergea spre finanțarea activității partidelor politice care i-au numit pe politicienii urmăriți penal pe funcții publice!

Modul cum ajung astfel de personaje în funcții de conducere în diverse partide politice ține de bucătăria internă a acestora, dar putem spune că Mircea Roșca nu a impresionat prin scorurile electorale obținute. Spre exemplu, la alegerile locale din 2008 Mircea Roșca a candidat pentru funcția de primar în orașul său natal, Comarnic, obținând numai 18,63% din sufragiile concetățenilor săi (aici).

Camelia Dumbravă, fosta secretară a Primăriei Azuga, are o declarație de avere destul de modestă la prima vedere, deși aceasta are un teren intravilan de 500 mp în Azuga, o casă de locuit în Azuga, de 103 mp, ambele obținute, declară Camelia Dumbravă, în urma unor contracte de întreținere și un autoturism Suzuki dobândit în 2007 în urma unui contract de leasing. Femeia mai declară un credit la CEC de 25.000 (probabil euro, căci nu declară moneda) și un venit anual de 25.085 (probabil lei, căci, din noi, nu declară moneda).

În ce-l privește pe Adrian Rotilă, acesta nu pare a avea aptitudini de manager, dacă analizăm situațiile comunicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Rotilă deține o companie, StaneVip SRL, cu sediul în Comarnic, al cărui administrator este și care acum este în faliment. Nici rapoartele financiare nu sunt de partea  sa. În 2011 compania avea 11 angajați, o cifră de afaceri de 2.029.831 lei noi dar un profit declarat de zero lei, pentru ca în anii 2012 și 2013 compania să nu aibă nici măcar un angajat.

Cu toate acestea, Rotilă mai are o companie, SC Vaser Gut Instal SRL, cu sediul în Breaza, pe care o administrează din anul 2007 și pentru care, de asemenea, depune la Registrul Comerțului rapoarte din care rezultă că între anii 2011-2013 firma a avut între 2 și 7 angajați și, pentru fiecare an, profitul declarat este tot de zero lei.

Potrivit procurorilor DNA citați de Agerpres, Mircea Roșca ar fi intervenit pentru firma din Comarnic a lui Rotilă, firmă care se afla în procedură de faliment la acea vreme. SC StaneVip SRL ar fi primit ” în perioada 2011– 2014, la intervenția inculpatului Roșca Mircea pe lângă factorii de decizie din cadrul unor instituții publice din județul Prahova, (Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călinești, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Sinaia) asupra cărora avea influență prin prisma calităților pe care le-a deținut în mod succesiv la nivelul autorităților publice locale centrale și la nivel politic, în vederea atribuirii către societățile deținute de inculpatul Rotilă Adrian a unor contracte de achiziții publice”. În mod ciudat firma StaneVip avea declarați în anii 2012 și 2013 zero angajați, iar cealaltă firmă, SC Vaser Gut Instal SRL, cu sediul în Breaza, între 2 și 7 angajați, ambele realizând profituri de zero lei.

Un alt contract pe care ar trebui să îl aibă în vedere procurorii DNA este unul atribuit direct de către Consiliul Județean Prahova în decembrie 2011, în sumă de 154.993 de lei pentru Reabilitarea acoperișului la Conacul Matac din Valea Călugărească, obiectiv aflat pe drumul vinului (vezi aici).

Deși lucrarea este destul de voluminoasă iar valoarea mare, Consiliul Județean nici măcar nu a anunțat intenția de atribuire a contractului ci i l-a oferit direct companiei StaneVip SRL prin negociere fără anunț de participare. Cât privește justificarea alegerii procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, Consiliul Județean Prahova motivează ”situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, în conformitate cu condițiile stricte stabilite în directivă”. Deși persoana desemnată de informare a fost desemnată Ruxanda Bucur și a fost precizat și numărul de telefon de contact, nimeni nu răspunde la acel telefon. Dar, partea ce mai interesantă pentru procurorii anticorupție, este că acest contract a fost atribuit pe 12 decembrie 2011, că presupunea lucrări care ar fi depășit numărul de muncitori declarați de firma StaneVip și că profitul declarat de firma executantă și pentru anul 2011 și pentru 2012 este de zero lei.


Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “DNA confirmă: politicienii pretind șpagă pentru a o ”investi” în partid

  1. Stefan Marincea

    Este secretul lui Polichinele: poate ca DNA se va apleca si asupra institutiilor din proprietatea statului, precum Institutul Geologic al Romaniei, efectiv devalizate de contracte cu firme “de partid” in perioada 2011-2012. Unele dintre aceste firme se regasesc si in dosarul ASPA, si la Primaria Voluntari, deci ce putem sa credem? Prejudiciul calculat pana acum pe mai multe dosare aflate la Politie de 2 ani depaseste 1 milion de euro si institutia este s-ar dori a fi una strategica. Schema este standard: inlocuirea directorului cu unul coruptibil (evident cu evitarea concursului, fiindca este greu sa gasesti un “prieten” cu valoare academica certa – o asemenea persoana nu ar avea nevoie sa fure), alocari bugetare prin functionari corupti, atribuiri fara respectarea procedurilor de achizitie unor firme “recomandate”, plata unor lucrari niciodata efectuate dupa receptii in fals, achizitii fictive sau achizitia unor bunuri distribuite cu larghete prietenilor sau destinate cumpararii de influenta. Mai poate cineva sa se mire ca directorul “cooperant” nu a vazut falii si fracturi sub 363 ha de orogen alpin? Este doar o latura din vasta activitate de falimentare a institutiei. Dar, din nefericire, in tara noastra prejudiciul moral nu este echivalat cu cel material. Daca furi idei sau iti faci de rusine profesia nu esti la fel de culpabil ca atunci cand furi o gaina (imi venea sa spun o carte, dar m-am oprit).

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *