După o serie lungă de amânări, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, astăzi (miercuri, 24 iunie), sesizarea depusă de președintele României, Nicușor Dan, împotriva legii de care permite distrugerea parcurilor naționale și a altor arii naturale protejate pentru finalizarea unor proiecte controversate. Potrivit surselor proiectului Verde Curat, de pe platforma România Curată, decizia a fost luată cu majoritate, nu în unanimitate, urmând să fie formulată și o opinie separată a judecătorilor care nu au fost de acord cu respingerea sesizării.
Punerea în aplicare a legii și finalizarea proiectelor în discuție riscă să atragă o procedură de infringement și o condamnare a României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În acest sens s-a pronunțat fostul comisar de mediu al CE, Virginijus Sinkevičius, încă din 2021, într-un răspuns adresat către Agent Green.
România Curată și Verde Curat au prezentat, pe de o parte, opinii ale specialiștilor care desființează propaganda politică referitoare la aceste proiecte, iar pe de altă parte a făcut dezvăluiri despre cine sunt principalii beneficiari ai acestora – firme de construcții controlate de lideri PNL, respectiv de un condamnat penal definitiv pentru manipularea Bursei.
Bankwatch România și Declic au transmis o reacție rapidă, prin care și-au exprimat ”indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României”. ”Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%”, se arată în comunicatul de presă al celor două organizații.
”Încă de la adoptarea ei de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, ONG-urile de mediu au semnalat incompatibilitatea cu actualul sistem de drept. Organizațiile din societatea civilă consideră că legea reprezintă o nouă încercare disperată de finalizare a unor proiecte hidroenergetice ineficiente și costisitoare care, în foarte multe dintre cazuri, au deja acordurile de mediu suspendate sau anulate de instanțe din cauza unor grave abateri legale. ONG-urile de mediu sunt hotărâte să sesizeze instituțiile europene cu privire la efectele devastatoare din punct de vedere ecologic și legal (al actului legislativ în discuție – n.a.)”, se subliniază în comunicat.
”Nu doar societatea civilă s-a arătat îngrijorată de acest proiect legislativ. Atunci când a fost inițiat proiectul de lege acesta a primit avize negative din partea următoarelor comisii: Comisia economică, industrii și servicii; Comisia pentru mediu; Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic; Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale; Consiliul Economic și Social, din partea asociațiilor și fundațiilor. Tot atunci și guvernul a avizat negativ proiectul de lege, iar acea formă a legii nu avea încă același potențial de distrugere ca varianta din 2025, declarata acum constituțională”, precizează Bankwatch România și Declic.
Mai multe detalii despre problemele legii și modul în care a fost adoptată, aici:
„Uciderea naturii a fost declarată constituțională astăzi. Seceta și defrișările care vor urma au fost aprobate de cele mai mari partide, cu participarea CCR, în numele „siguranței naționale”. Siguranța națională nu înseamnă proiecte energetice ineficiente pentru profitul firmelor corupte. Siguranța națională înseamnă un viitor demn pentru generațiile viitoare, iar acest lucru nu poate exista fără protejarea naturii. Vom continua să luptăm pentru oameni și natură și să spunem NU sistemului corupt care vrea betoane în loc de păduri, profit în loc de aer curat pentru noi toți și secetă în loc de apă pentru comunități.”, a declarat Viviana Stoica, coordonatoarea campaniei de hidroenergie la Bankwatch România.
„Dacă instituțiile din România aleg să mutileze 27 de parcuri naționale pentru niște proiecte hidroenergetice falimentare, noi vom căuta dreptatea mai departe. Nu ne vom opri aici. Ne vom adresa Comisiei Europene, pentru că modificarea ilegală a limitelor siturilor Natura 2000 nu este un derapaj peste care să trecem cu vederea!”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii Declic.
Retehnologizarea – calea spre energie ieftină și cu adevărat verde
Cele două asociații arată și care sunt alternativele la proiectele în discuție. ”Organizațiile de mediu îndeamnă politicienii români să asigure securitatea națională energetică prin mijloace moderne, sigure, ieftine și care nu distrug patrimoniul natural al României. O astfel de soluție foarte accesibilă este retehnologizarea hidrocentralelor existente, care ar putea crește producția de energie hidroelectrică cu până la 7%, fără defrișări de păduri virgine sau secări de râuri. Retehnologizarea poate fi completată cu extinderea capacităților solare și eoliene și prin investiții în stocare. Randamentul economic al retehnologizării a fost observat chiar de Hidroelectrica, care a investit în 2025 în unități de stocare de 256 MWh la Porțile de Fier II, cu bani obținuți prin PNRR”, se mai arată în comunicat.
De ce legea nu e suficientă pentru finalizarea proiectelor
România Curată și Verde Curat subliniază că legea în discuție nu este suficientă pentru realizarea proiectelor în discuție. Acest lucru a fost recunoscut și de către unul dintre principalii susținători politici ai acestora, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Burduja a inițiat o altă propunere legislativa prin care proiectele să fie declarate de către CSAT ca fiind de ”siguranță energetică și națională”. În timpul dezbaterilor din Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaților, Sebastian Burduja a declarat că noua propunere legislativă ar fi singura care ar putea eluda normele europene de protecția mediului.
Propunerea legislativă a fost desființată, însă, într-un punct de vedere transmis de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), adică exact organismul care ar trebui să decidă ce proiecte hidrotehnice vor fi desemnate ”de siguranță energetică și națională”. În ciuda raportului favorabil de la Comisia pentru Industrii, după publicarea punctului de vedere al CSAT, propunerea legislativă nu a mai ajuns la vot în plen, fiind adoptată tacit și transmisă Senatului, care e cameră decizională.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
România Curată și Verde Curat sunt singurele instituții de presă care monitorizează și investighează, în mod asumat și sistematic, subiectul proiectelor distructive de râuri, parcuri naționale și alte arii naturale protejate. Abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat:
