În tot haosul respingerii Guvernului Veștea la vot, luni seara, a trecut aproape neobservată cea mai ipocrită afirmație politică a momentului. ”Multinaționalele nu vor mai fi protejate în detrimentul firmelor românești”, a declamat, de la tribuna Parlamentului, Natalia Intotero, vicepreședinta PSD a Camerei Deputaților. Aceeași Natalia Intotero care este una dintre principalele inițiatoare și susținătoare a propunerii legislative cu dedicație, care prevede exproprierea cetățenilor români în interesul companiilor miniere canadiene, care ne vor aurul din Apuseni, dar și al altor multinaționale care umblă după resursele naturale și minerale ale României, la braț cu firmele controlate de un fost prieten din copilărie și partener de afaceri al lui Sorin Grindeanu.
O propunere legislativă într-atât de sfruntat scrisă în favoarea multinaționalelor, respectiv în defavoarea cetățenilor români, că a și primit un avertisment de pre-infringement din partea oficialilor Comisiei Europene, încă din faza dezbaterilor în Parlament, din cauza limitării accesului la justiție a comunităților locale.
Natalia Intotero, lângă Sorin Grindeanu și Ilie Toma (tot parlamentar PSD), în timpul discuțiilor cu directorii Euro Sun Mining, care vor să exploateze aurul de la Rovina. Ulterior întâlnirii, Natalia Intotero a semnat legea de expropriere a cetățenilor români în interesul companiilor miniere private
Cu atât mai ipocrită e declarația vicepreședintei PSD a Camerei Deputaților, cu cât o investigație Snoop, de săptămâna trecută, dezvăluise că premierul desemnat, Adrian Veștea, cel care a fost susținut de Natalia Intotero și colegii ei de partid, a vândut cu 600.000 de euro o pășune către o firmă, North Capital Baltikum, înființată în România de cetățeni norvegieni. Apoi, în calitate de primar la Râșnov, le-a suflat în pânze și le-a semnat acte pe bandă rulantă să-și ducă la capăt afacerea.
Evident, nu cetățenia asociaților firmei a fost marea problemă, ci favoritismul care ar fi trebuit să de jos din pat inspectorii ANI și procurorii anti-corupție. La fel cum nu cetățenia acționarilor companiilor miniere e baiul, ci schemele de capturare a statului și de extragere de rente (cu un bonus promis de peste 600 de milioane de euro de la Uniunea Europeană), cu toate drepturilor cetățenilor români, de la cele de proprietate, la acces la justiție și dreptul la mediu sănătos.
Și, din acest punct de vedere, fostul viitor prim-ministru Adrian Veștea n-a acționat deloc discriminatoriu, că nici firma cetățenilor români Adrian Dănuț Apostu (fost mare șef în Romsilva, despre care Public Record a dezvăluit că e și co-proprietar pe un hectar de pădure cu Veștea) și Sarkany Arpad (vânătorul nr. 1 al României) nu se poate plânge de rele tratamente, după ce au primit în concesiune 1,4 hectare de teren la Râșnov, la prețul închirierii unui apartament de 3-4 camere în București sau Cluj, pe care și-au dezvoltat afacerea Dino Parc, din care s-au îmbogățit (vezi aici).
De fapt, dacă ne uităm peste echipa fostului viitor Guvern Veștea, vedem că în poziție cheie erau plasați oameni cu antecedente serioase în schemele de capturare a statului și extragere de rente pentru rețele clientelare. La mediu era desemnat fostul șef al Cancelariei Guvernului Ciolacu, Alexandru Mihai Ghigiu, om de încredere și al lui Sorin Grindeanu (care a fost primul care l-a numit secretar de stat la secretariatul general al Guvernului, în mandatul lui, din 2017). Ghigiu e pesedist convins, înscris în partid încă din clasa a 12-a, ocupând mai multe funcții de stat și/sau guvernamentale, dar și la SNSPA.
La Energie ar fi urmat să revină Bogdan Ivan, omul care a dat vina pe castori pentru dezastrul de la Praid și pe moluște pentru scumpirea facturii la curent. Ivan a fost propulsat în ”politica mare”, în Guvern și prim-vicepreședinte al PSD, de baronul PSD de Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Personaj îmbârligat până peste cap cu afacerile cetățeanului de onoare al județului Bistrița-Năsăud Traian Larionesi, supranumit Fierăstrăul Codrilor, după ce ani la rând a fost principala firmă de exploatare a lemnului furnizoare pentru Schweighofer și membră a Cartelului Lemnului. Trimis în judecată pentru corupție de mai bine de trei ani și jumătate, Larionesi continuă să participe și să câștige contracte publice de sute de milioane de lei (lucru asupra căruia vom reveni cu o analiză separată).
Iar când în ”fotografia”, la propriu și figurat, a susținătorilor vehemenți și agresivi a fostului viitor Guvern Veștea, a intrat și Rareș Bogdan, fanul cianurilor Gabriel Resources la Roșia Montană și turist în vacanțe de lux pe banii companiei în Noua Zeelandă, nu mai rămâne loc de dileme legate de care ar fi fost rolul unui astfel de Executiv și cât de reprezentant al intereselor tuturor cetățenilor români ar fi fost.
Aș vrea să răsuflu ușurat și să spun că ne-a trecut ditamai ghiulea pe la ureche cu un asemenea Guvern și temele lui ”de casă”, după ce Guvernul Veștea a luat doar 189 de voturi, la distanță uriașă de cele 233 care ar fi fost necesare pentru învestire, dar nimic bun nu se anunță la modul în care s-au desfășurat lucrurile în ultima săptămână și aseară, în Parlament. Aparent, Sorin Grindeanu și PSD sunt marii perdanți în toată această criză pe care au declanșat-o cu moțiunea de cenzură și cu respingerea unui Cabinet care nu a trecut de votul Parlamentului. Și, din punct de vedere electoral, Grindeanu și PSD vor deconta.
Dar din punctul de vedere al controlului resurselor economice, naturale și minerale ale României li s-a deschis o uriașă oportunitate. Pentru că acum pot merge cu aceleași propuneri de miniștri din partea PSD (ori cu unele și mai toxice, că la coadă stă și Daniel Zamfir și mulți alții) pentru formare unui Guvern condus de Sorin Grindeanu ori alt lider al partidului. Situație în care fie PNL, USR și UDMR vor înghiți broscoiul, pe motiv că susțin un executiv pro-european, fie, după cum a devenit fără dubii, PSD nu au nicio reținere să-și treacă Guvernul cu voturile AUR (implicit cu condițiile AUR). Iar dacă cineva își închipuie că AUR chiar va reprezenta interesele tuturor cetățenilor români, să-l întrebe pe George Simion și pe ceilalți colegi de partid parlamentari de ce au semnat și ei, inițial, legea de expropriere a cetățenilor români în interesul companiilor miniere private, de pe la noi ori de prin Canada.
Alina Mungiu-Pippidi: Statul paralel își caută alternativă. În el însuși
