Bombele și rachetele nu au discernământ. Curmă viețile militarilor, dar și ale civililor, inclusiv copii. Distrug locuințe, dar și infrastructura critică. Provoacă dezastre de mediu și pierderi greu de reparat sau chiar definitive pentru patrimoniul cultural. Cele mai recente atacuri ale Rusiei asupra Odesei, din ultima săptămână, se înscriu în această ultimă categorie. Monumente simbol pentru istoria localității și a umanității au fost distruse sau avariate. Printre acestea se numără și Catedrala Schimbarea la Față. Aruncat în aer de sovietici în anii 30 ai secolului trecut și reconstruit în urmă cu două decenii, cunoscutul lăcaș de cult (dar și alte clădiri incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO) a fost grav avariat în timpul atacurilor rusești.
Propaganda Kremlinului (care are un aliat de nădejde în Biserica Ortodoxă – vezi aici) pretinde că monumentul ar fi fost lovit de o rachetă a apărării anti-aeriene ucrainene. Dar nu e pentru prima dată când rușii pretind că ucrainenii și-ar distruge singuri barajele sau alte obiective strategice și/sau civile ori culturale. Și ca și cum faptul că ucrainenii se apără ar degreva Rusia de responsabilitatea atacului și a distrugerilor războiului. Scriitorul Vasile Ernu, născut chiar în Odesa, face un bilanț al distrugerilor și al istoriei dramatice a monumentelor din oraș (România Curată).
Cel mai puternic atac de la începutul războiului
Atacul rusesc cu rachete asupra Odesei din noaptea de 22-23 iulie 2023 a fost cel mai mare atac asupra centrului istoric al orașului de la începutul războiului ruso-ucrainean, au declarat autoritățile orașului. Potrivit unui bilanț provizoriu al administrației regionale (atacurile continuând în zilele următoare), cel puțin 44 de clădiri au fost avariate în oraș, dintre care 25 sunt monumente de arhitectură. Potrivit Ministerului ucrainean al Culturii, 29 de monumente au fost avariate în diferite grade, inclusiv clădiri din cadrul sitului Patrimoniului Mondial UNESCO “Centrul istoric al Odesei” și din zona sa tampon (de protecție – n.r.). Cea mai gravă deteriorare a fost la Catedrala Transfigurarea (sau Schimbarea la Față).
Centrul orașului Odesa a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu șase luni înainte de atac, la 25 ianuarie 2023. Procedura a fost accelerată din cauza acțiunilor militare. UNESCO (care întocmește lista) a “condamnat cu fermitate” actualul bombardament, promițând să trimită o misiune în oraș pentru o evaluare preliminară a pagubelor.
După cum notează organizația, bombardamentul din noaptea de 23 iulie este un act de agresiune care vine la doar câteva zile după atacuri anterioare care au afectat teritorii acoperite de Convenția Patrimoniului Mondial. Potrivit UNESCO, trei muzee, printre care Muzeul Arheologic, Muzeul Maritim și Muzeul Literaturii, au fost avariate în timpul bombardamentelor din 20 iulie. Toate acestea sunt marcate cu emblema Convenției de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat.
Distrugerea deliberată a obiectelor culturale poate constitui o crimă de război. Acest lucru este recunoscut, printre altele, de Rezoluția 2347 (2017) a Consiliului de Securitate al ONU, în care Rusia este membru permanent.
Ce spun rușii. ”Loc în care se pregăteau atacuri teroriste”
Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul asupra orașului, dar a negat că Catedrala Schimbarea la Față, cel mai afectat sit religios, a fost ținta atacului. Ministerul susține că a bombardat doar “locurile în care se pregăteau acte teroriste împotriva Rusiei” și că “planificarea loviturilor cu arme de înaltă precizie” a exclus în mod deliberat lovirea obiectivelor civile. Potrivit armatei ruse, biserica ar fi fost avariată din cauza “acțiunilor analfabete ale operatorilor ucraineni de apărare aeriană”. În același timp, Rusia a lovit în mod repetat obiecte civile cu arme ghidate de precizie în timpul războiului și a negat categoric acest lucru de fiecare dată, chiar și atunci când responsabilitatea sa era absolut evidentă.
Ansamblul Catedralei Transfigurarea este cea mai mare clădire religioasă din sudul Ucrainei și cea mai mare biserică ortodoxă din Odesa. Ea aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. Administrația militară a orașului spune că lovitura “practic a distrus-o”.
Citește și:
În numele creștinismului? În numele ortodoxiei? Bombardarea Catedralei Schimbarea la Față, din Odesa, monument UNESCO
Icoana Maicii Domnului, ocrotitoarea Odesei, salvată
Trei persoane se aflau în interiorul catedralei în momentul bombardamentului, niciuna dintre ele nu a fost ucisă. Imediat după lovitură, în clădire a izbucnit un incendiu: partea în care se vând icoane și lumânări a luat foc. Acest lucru a fost povestit de arhidiaconul Andrei Palchuk, care slujește în catedrală de mai bine de 15 ani. El a venit la biserică în noaptea de după atac și a filmat mai multe videoclipuri cu consecințele loviturii.
Într-unul dintre videoclipuri, Palchuk spune că “a lovit partea dreaptă a catedralei și a pătruns până la subsol”. La finalul acestui videoclip se poate vedea clar locul impactului: o capelă laterală în cinstea Sfântului Petru. Acolo se afla și icoană a Maicii Domnului, care este considerată ocrotitoarea Odesei.
Dimineața, aceasta a fost scoasă de sub dărâmături: sticla de protecție era spartă, în partea superioară a ramei au apărut crăpături, tabla icoanei era acoperită de praf, dar chipul în sine a supraviețuit.
Administraţia menționează că, pe lângă icoană, au fost scoase din dărâmături și alte relicve. În plus, bucăți de mozaicuri care căzuseră de pe pereți au fost scoase din catedrală.
Potrivit clericului, altarul a fost distrus, iar baldachinul “s-a desprins complet”. Fundațiile și stâlpii centrali ai catedralei au fost, de asemenea, avariate, sfeșnicele au fost spulberate, ușile au fost sparte, iar rotonda din spatele altarului – unde se afla altarul – a fost balansată. “Totul în interiorul rotondei a fost făcut praf”, a comentat primarul. Imaginile filmate cu drona și cele din interiorul catedralei arată că învelitoarea acoperișului a fost grav avariată: există multe găuri în ea. Cadrul metalic iese prin găurile din tavan, iar cupola și-a pierdut parțial picturile. Administrația spune că ar trebui să se construiască un acoperiș temporar peste sala de rugăciune cât mai curând posibil pentru a proteja biserica de daune suplimentare.
Italia s-a oferit să ajute la restaurarea catedralei. Prim-ministrul Giorgia Meloni a declarat că țara sa, care “are abilități de restaurare unice în lume”, este pregătită să se angajeze să lucreze la acest monument și la alte situri deteriorate din Ucraina.
Scurt istoric al Catedralei. Distrusă, prima dată, de bolșevici
În anul 1794, Gavriil Bănulescu-Bodoni, proaspăt mitropolit al Poltavei (1793-1799), a fondat prima și cea mai importantă biserică din Odesa – Catedrala Schimbarea la Față. Construcția edificiului a fost preluată de guvernatorul Novorosiei și Basarabiei, Armand du Plessis, al 5-lea și ultimul Duce de Richelieu, strănepot al cardinalului de Richelieu și viitor prim-ministru și ministru de Externe al Franței în perioada Restaurației lui Ludovic al XVIII-lea. Catedrala din Odesa a devenit model pentru mai multe biserici din regiune, inclusiv Catedrala din Chișinău (inițiativa edificării acesteia a aparținut tot lui Gavriil Bănulescu-Bodoni).
Catedrala originală a fost terminată, inaugurată și sfințită la începutul secolului al XIX-lea, în 1808. Pentru tavane s-a folosit piatră locală, iar podeaua a fost așezată cu marmură ușoară. Apoi, în 1837, în apropierea bisericii a apărut un turn clopotniță, proiectat de fratele mai mic al lui Francesco, Giovanni Frapolli. Împreună cu crucea, înălțimea sa a ajuns la 72 de metri. În cele din urmă, nouă ani mai târziu, arhitectul din Sankt Petersburg Deolaus-Henrich Heydenreich a creat partea de mijloc a Catedralei – refectoriul, care făcea legătura între catedrală și clopotniță. Acest lucru explică forma alungită a structurii – dimensiunile sale în plan erau de 90 pe 45 de metri.
Ultima reconstrucție majoră datează din 1903. Atunci au fost reconstruite în mod semnificativ interioarele catedralei, au fost construite două cupole laterale și porticul fațadei estice, iar clopotnița a fost decorată. La acea vreme, clădirea era considerată unul dintre cele mai mari biserici din Imperiul Rus, putând găzdui până la nouă mii de persoane.
Când bolșevicii au venit la putere, s-a decis ca catedrala să fie închisă și aruncată în aer, împreună cu alte biserici ortodoxe din Odesa, pe motiv că ar fi ”fără valoare arhitecturală reprezentativă”. Dezmembrarea a început la începutul anului 1936. Ziarul local “Comuna Mării Negre” nota că 150 de persoane au participat la demolarea clădirii. În calitate de martor ocular al distrugerii, scriitorul și istoricul local din Odesa, Vladimir Gridin, a scris că din biserică au fost scoase cele mai valoroase icoane și marmură, inclusiv pietrele funerare. Soarta lor ulterioară este necunoscută.
Există diferite versiuni despre cum anume a fost aruncată în aer catedrala. Potrivit lui Rudolf Tsiporkis, directorul Muzeului de Istorie Locală din Odesa, explozibilul a fost plasat în clopotniță, astfel încât să cadă peste clădire și să o distrugă. Cu toate acestea, există o fotografie în care clopotnița și fațada din spate sunt intacte, în timp ce acoperișul de deasupra sălii de rugăciune s-a prăbușit deja.
În același articol, “Comuna Cernomorskaia” susținea că lespezile de piatră de la catedrală vor fi folosite pentru construcția de școli, iar în locul ei va fi construit un loc de joacă. Imediat după demolare, aici a fost deschisă o grădină publică proiectată de arhitectul E. Baumstein, iar pe locul altarului a fost instalată o fântână “Vasul lui Filatov” cu un bol mare de marmură în formă de floare. Când s-a decis recrearea catedralei, aceasta a fost mutată în locul unde se afla prima fântână orășenească din Piața Catedralei, creată în cinstea deschiderii alimentării cu apă a orașului în 1873.
După prăbușirea URSS, autoritățile ucrainene au decis să recreeze Catedrala Transfigurarea Mântuitorului și alte temple din Odesa distruse în perioada sovietică. Lucrările de construcție au durat din 2000 până în 2005. Arhitectul și istoricul de arhitectură din Odesa, Valentin Pilyavsky, notează în cartea sa “Arhitectura din Odesa” că, deși structura a fost reconstruită în același loc și respectând proporțiile de bază, noua biserică este “încă doar o coajă exterioară ambițioasă care ilustrează clădirea istorică”. “În afară de fotografiile și desenele rare ale structurii originale, materialele pentru o replicare meticuloasă a formelor exterioare au lipsit cu desăvârșire”, explică expertul.
În ciuda posibilelor inexactități, în 2007, ansamblul a fost recunoscut ca monument de importanță locală – decretul a fost semnat de Ministerul Culturii și Turismului din Ucraina. În 2010, catedrala a fost sfințită de Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Ce alte clădiri valoroase din Odesa au fost avariate în noaptea de 23 iulie
Pe lângă Catedrala Transfigurarea Mântuitorului, bombardamentele rusești din 23 iulie au avariat o serie de clădiri din secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Este vorba, în principal, de casele de venituri denumite în onoarea inițiatorilor construcției și a proprietarilor – Papudov, Zabludovski, Gagarin, Yanush, Zhdanova, Rassel del Turco, Maas, Mashevsky, Naum, precum și de casa Porro, unde a locuit poetul futurist Semion Kirsanov între 1906 și 1926. Aceste fotografii arată casa distrusă a lui Chizhevich de pe strada Coborârea Militară.
Conacul Manuk-Bey, care acum găzduiește grădinița-școală nr. 50, Palatul Brzozowski, cunoscut și sub numele de Palatul Șah, și Casa Parteneriatului de Credit (acolo există un club de noapte) au fost avariate. De asemenea, printre clădirile menționate de Ministerul Culturii se numără și Pasajul – un hotel cu rânduri de cumpărături acoperite de la sfârșitul secolului al XIX-lea, situat vizavi de Catedrala Transfigurarea.
Casa Oamenilor de Știință – singurul monument de importanță națională din lista obiectelor afectate – a fost cel mai grav avariată. Este un conac din secolul al XIX-lea, cu o galerie de tablouri atașată, care a fost construit la ordinul contelui Mihail Tolstoi, fiul lui Leo Tolstoi. Aproape toate vitraliile din clădire au fost doborâte, mobilierul antic și un pian cu coadă au fost deteriorate.
Citește și:
În numele creștinismului? În numele ortodoxiei? Bombardarea Catedralei Schimbarea la Față, din Odesa, monument UNESCO
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Oare ce tip de racheta a fost folosita? Stie cineva?