Pe 25 octombrie 2012, Comisia Europeană a atenţionat România că va suspenda plăţile pentru trei programe operaţionale: Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice (POSCCE), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T). Deficienţele care au condus la această decizie dramatică nu ţin de comportamentul beneficiarilor sau de fraude propriu-zis, ci de activitatea proastă a structurilor de management şi control române, care nu sunt „efective şi de încredere” în a proteja interesele financiare ale UE printr-o administrare a fondurilor conformă prevederilor Regulamentului CE. Problemele sunt două: (1) verificările iniţiale ale autorităţii de management în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice nu sunt de încredere şi (2) supervizarea activităţii organismelor intermediare, cărora Autorităţile de Management le-au delegat diverse sarcini, nu este strictă.
Ce a verificat Comisia Europeană
Scrisorile trimise în octombrie 2012 se bazează pe concluziile verificărilor realizate de Comisia Europeană (CE) în iulie 2012, când reprezentanţi ai CE au realizat vizite de lucru pentru a completa analizele realizate de către Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României. Vizitele au avut drept scop confirmarea şi completarea analizei realizate de Autoritatea de Audit asupra funcţionării sistemului de management şi control, raportată în iunie 2012, şi au vizat autorităţile de management a 4 programe operaţionale, ANRMPAP-ul şi UCVAP.
Toate verificările realizate de către Comisie s-au concentrat pe proceduri asimilate unor achiziţii care trecuseră cu brio verificările structurilor de management şi control naţionale. În cazul evaluării realizate la POR, Comisia a confirmat observaţiile Autorităţii de Audit, în cazul POS Transport a descoperit neregularităţi noi, iar în cadrul POS CCE a completat neregularităţile descoperite pe axele 2 şi 3 cu noi neregularităţi pe axele 4 şi 5.
Problemele descoperite practic au compromis încrederea în capacitatea autorităților române de management de a-şi desfăşura activitatea, deoarece “nu pot întruni condiţiile pentru asigurarea corectitudinii şi regularităţii cheltuielilor realizate”, ceea ce a condus la presuspendarea Programelor şi comunicarea necesităţii luării unor acţiuni urgente, în maximum 2 luni, pentru a preveni suspendarea totală a fondurilor.
Deficienţe serioase în organizarea organismelor de management
Concluzia comună pentru toate cele trei Programe este că există deficienţe serioase în ceea ce priveşte organizarea organismelor de management. Această concluzie a survenit ca urmare a faptului că deficiențele majore găsite în sistemele de mangement şi control ale organismelor intermediare ce îndeplinesc funcții delegate de către autoritatea de management nu au fost identificate de către autoritatea de management însăşi. Prin urmare, se poate afirma că supravegherea organismelor intermediare de către autoritatea principală este deficitară, fapt ce a permis înrăutățirea problemelor descrise la punctul anterior. Urmarea acestui fapt este că întreaga organizare a entităților de management şi control nu respectă legislația în vigoare atât la nivel european, cât şi la nivel național.
“Autorităţile de management au delegat sarcini către organismele intermediare dar nu au supervizat desfăşurarea corespunzătoare a activităţii organismelor intermediare pentru a asigura verificările de prim-nivel în ceea ce priveşte achiziţiile publice. În consecinţă, organizarea organismelor de management şi control nu poate fi considerată corespunzătoare şi/sau efectivă şi nu îndeplineşte cerinţele CE cu privire la necesitatea unor sisteme de management şi de control ale organismeor responsabile, care să conţină un sistem de raportare şi de monitorizre acolo unde organismul responsabil a delegat execuţia anumitor sarcini altei instituţii şi a altor prevederi.”
Există, de asemenea, deficienţe serioase în ceea ce priveşte verificările iniţiale ale autorităţii de management vizavi de procedurile de achiziţii publice.
Probleme cu achiziţiile publice
La Programul Operaţional Regional, Comisia a reverificat 65 de proceduri de achiziţii publice, acoperind toate priorităţile pentru care cheltuielile au fost declarate Comisiei între ianuarie și martie 2012. Deşi procedurile analizate fuseseră deja verificate de către organismele intermediare ale POR în 2012, au fost descoperite 11 neregularităţi care nu fuseseră identificate în timpul verificărilor de management. Principalele neregularităţi priveau:
• criterii restrictive de eligibilitate;
• utilizarea unor factori de evaluare ilegali;
• atribuirea de lucrări suplimentare prin procedură de negociere;
• eşecul de a răspunde principiilor de tratament egal şi transparenţă.
Toate aceste lucruri au scăpat verificărilor autorităţilor române într-o măsură inacceptabilă pentru UE.
“Rata de eroare care a rezultat în urma procedurilor de audit realizate asupra celor 65 de contracte în 2012 a fost următoarea: 5,6% pentru prioritatea 1 ; 3,77% pentru prioritatea 2 ; 4,39% pentru prioritatea 3 ; 10,66% pentru prioritatea 5. Aceste erori sunt peste plafonul de 2% prevăzut de regulamentul Comisiei Europene.”
La Programul Operaţional Sectorial Transport, în iulie 2012, Comisia a verificat 5 contracte de achiziţii publice şi a descoperit mai multe neregularităţi:
• în cazul beneficiarului Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA), Comisia a descoperit neregularităţi serioase pentru 2 contracte verificate: utilizarea unor criterii discriminatorii de selecţie – garanţii bancare eliberate doar de bănci din România sau de către bănci care au subsidiari în România; excluderea nejustificată a unor ofertanţi pe baza unor erori formale fără a cere clarificări ulterioare; neîndeplinirea criteriilor formale de eligibilitate.
• în cazul beneficiarului Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA), Comisia a descoperit neregularităţi serioase cu privire la: utilizarea unor cerinţe excesive de eligibilitate – cifra de afaceri pentru activităţi de construcţie dovedită prin facturi traduse şi declaraţii bancare; neîndeplinirea condiţiilor minime de eligibilitate din cauza depunerii târzii a dovezii necesare pentru adecvare financiară; lipsa unei evaluări corespunzătoare, conforme cu criteriile explicite.
La Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice, Comisia a reverificat în lunile iunie și iulie 2012 un număr mai mic de contracte (13), dar neregularitățile descoperite vizavi de achizițiile publice se aseamănă cu cele existente în cadrul celorlalte Programe:
• criterii de selecție restrictive și/sau discriminatorii (ex: garanție bancară din partea unei bănci românești, certificate tehnice fără a permite depunerea unui echivalent);
• scurtarea nejustificată a termenului limită pentru depunerea ofertelor;
• modificarea documentelor necesare ofertelor modificând astfel criteriile de selecție/atribuire fără a extinde termenul limită pentru depunere.
Citeşte scrisorile trimise de Comisia Europeană pe 25 octombrie 2012: POS CCE, POR, PO Transport.
In incercarea de a afla raspunsuri si solutii, Societatea Academică din România (SAR) şi Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) a invitat lideri politici si principali decidenti precum si jurnalistii la dezbaterea <
b>“Soluţiile partidelor pentru fondurile europene în România – Cum creştem capacitatea de management şi control?” marţi, 20 noiembrie 2012, orele 11.00-13.00, Hotel Minerva, str. Gheorghe Manu 2-4, Bucureşti.
Citiţi detalii aici.
Citeste si:
– Programul Operational Regional
– Programul pentru Cresterea Competitivitatii Economice
– Programul Operational de Transport
Articol publicat in cadrul proiectului “Proasta guvernare in cheltuirea banului public in Romania intre anii 2004 si 2012“, derulat de SAR cu sprijinul financiar al Open Society Foundations.
