Romania Curată

Cum a progresat anticorupția în Belarus de patru ori mai repede decât în România. Despre neajunsurile indicilor bazați pe percepția corupției

Luxembrugul tocmai a pedepsit un whistleblower (avertizor de integritate) pentru că a spus adevărul despre evaziunea fiscală (Luxleaks). Luxembrug este, alături de Singapore, destinația favorită a persoanelor și companiilor ce vor să-și ascundă veniturile. Dar Luxemburg este pe locul 10 și Singapore pe locul 7 în clasamentul Indicelui de Percepție a Corupției pentru 2016, publicat de Transparency International. Cele două sunt urmate de paradisurile fiscale din Caraibe, situate între pozițiile 24 și 38 în același clasament. Emiratele Arabe Unite (24) sunt mai bine guvernate decât Slovenia (31) și Israel (28), în timp ce Qatar (31) este mai puțin corupt decât Spania (41) sau Cehia (47). Ruanda (50) e peste Coreea de Sud (52) și Brazilia (79), două țări ce și-au pus sub anchetă președinții pentru corupție în urma unor masive proteste populare, în vreme ce președintele Ruandei și-a extins mandatul constituțional până în 2034.

Acestea sunt cele mai controversate aspecte ale Indicelui de Percepție a Corupție pentru 2016. Danemarca rămâne țara cea mai puțin coruptă din lume, alături de Noua Zeelandă, în timp ce Somalia (176) e cea mai coruptă, iar România se află pe locul 57, deși a anchetat 18 miniștri, doi foști premieri și un fost președinte doar în ultimii cinci ani, în spatele unor țări precum Namibia (53) sau Malaezia (55).

Dacă diferența dintre Danemarca și Somalia este evidentă, distincțiile mai fine au nevoie de aprofundare. Ce anume face Ruanda mai bine decât România? Cum poate Quatarul să fie mult peste Spania?
Aceasta este cea mai importantă problemă a indicilor de percepție – nu putem avea astfel de răspunsuri.

Nu există niciun indiciu care să ne spună care sunt factorii care au condus la deciziile experților ce calculează ratingul fiecărei țări. Mai mult, experții nu au cum să știe despre comportamentele ilegale decât după ce acestea sunt făcute publice. De exemplu în Spania, care a coborât de pe poziția 36 pe 41 datorită scandalurilor ce au arătat relații incorecte între băncile de stat și politicieni, dar afacerile acestea s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, fără a fi sesizate și oglindite în raport.

La fel, Grecia și Cipru au scăzut dramatic în clasament din cauza crizei economice, astfel încât au ajuns la egalitate cu Brunei și Ghana. Dar Grecia și Cipru nu au devenit mai corupte după criză, ci dimpotrivă, pe măsură ce portițele din legislața fiscală, în Cipru, au fost eliminate, iar resursele publice, în Grecia, s-au redus. Și atunci, ce factor determină îmbunătățirea scorului unei țări? De exemplu, Surinam și Belarus au crescut spectaculos, Belarus câștigând 8 puncte, față de doar două în cazul României. Cu alte cuvinte, cum poate o țară, care vrea să-și îmbunătățească situația, să învețe din propria sa experiență sau să copieze țări cu succes mai mare?

Pe scurt, Indicele de Percepție a Corupției (CPI) poate să fie un instrument nemaipomenit pentru a zgudui guvernele corupte, dar este mai degrabă nefolositor pentru reforme, din cauza naturii sale netransparente, nespecifice și care nu oferă indicii pentru o acțiune viitoare. Geamănul CPI, CoC (World Bank Control of Corruption), construit pe o metodologie similară dar ceva mai rafinat, este prea lent pentru a sesiza schimbările fundamnetale dintr-o țară, nu explică de ce ratingul unei țări s-a schimbat și nici ce ar trebui să facă pentru a-și ameliora situația în privința corupției.

Pentru a rezolva aceste inconveniente, proiectul EU FP7 ANTICORRP (www.anticorrp.eu) a dezvoltat un indicator bazat pe fapte, modelat din elemente capabile să controleze corupția într-o societate. Rezultatul este un nou indice bazat pe șase componente, disponibil pentru 105 țări. Acest nou indice poate fi găsit la integrity-index.org. Toate domeniile cuprinse în acest indice sunt transparente și pot fi influențate de actorii umani. Strâns corelat cu CPI și CoC, dar și cu indicatori factuali precum ofertele necompetitive în UE (potrivit Tender Electronic database, TED), acest indice arată că Estonia are o poziție mai bună decât Franța, datorită independenței superioare a sistemului de justiție, și decât Belgia, datorită unei mai mari transparențe fiscale.

Un articol recent publicat într-un supliment al revistei științifice Nature arată că a venit timpul pentru anticorupția bazată pe evidențe. A lupta contra guvernelor corupte e foarte important, iar CPI și felul în care a fost folosit de presă pentru a critica guvernele și-a dovedit eficiența . Dar e nevoie să avansăm spre indicatori mai specializați ai progresului, care să arate dacă demascarea corupției a dus sau nu la o mai bună guvernare. Niciodată înainte n-a existat o susținere atât de largă a unei astfel de abordări.

Acest material este adaptat după articolul original al Alinei Mungiu-Pippidi, publicat pe Hertie School Research Blog.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Cum a progresat anticorupția în Belarus de patru ori mai repede decât în România. Despre neajunsurile indicilor bazați pe percepția corupției

  1. Radu Negrut

    Voi compara cu țările care au același punctaj cu România .
    Ungaria : 2 ani la rînd cu minus apreciabil ( 3 puncte/an )
    Iordania : oscilant între 45-48 de puncte la evolutia pe 5 ani , cu un vîrf de 53 de puncte , influențat probabil de implicarea în criza refugiaților sirieni . Caderea de 4 puncte pe 2016 poate fi dată de faptul că resursele pentru refugiați încep să fie insuficiente .
    România : creștere constantă (practic liniară) 1-2 puncte pe an . Poate fi semnul unei îmbunătățiri constante și ireversibile . Totuși ar fi bine să nu ne îmbătăm cu apă rece . În 2000 , aveam 29 de puncte (2,9 după notarea de atunci) . În tot acest timp , creșterea a fost constantă ; înceată , dar constantă .
    Creșterea spectaculoasă pentru Belarus nu poate fi efectul unor factori obiectivi , ci probabil o aparență . Nu știm ce a determinat acest salt . Sau mai precis , are cineva o informație care să confirme și/sau explice saltul ?
    Poate creșterea cu 3 puncte a Italiei ar trebui mai bine analizată . Personal , cred că eșecul referendumului din toamnă e cauza .
    Dacă bine am văzut , în 2016 pentru UE indicele a crescut doar în Italia și România . Aceasta poate reflecta o relativitate mare a analizei față de anul precedent .
    Mai relevantă este analiza pe 5 ani : UK – crește 7 puncte , Austria – crește 6 puncte , Estonia – crește 6 puncte , Spania – scade 7 puncte , Cehia – crește 6 puncte , Slovacia – crește 6 puncte , Ungaria – scade 7 puncte , Grecia – crește 8 puncte ( măi să fie ! ) .
    De aceea , nu cred că e bine să ne comparăm cu Belarus .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *