Romania Curată

Criza bugetară se putea evita dacă se aplica propunerea României Curate

Fiscalitatea haotică și mereu schimbată pentru a cârpi găurile din buget, alocările netransparente, după criterii clientelare, propunerile nesustenabile și eternele dispute între instituții cu privire la investițiile începute și apoi abandonate fără a fi finalizate, toate acestea ar fi putut să fie prevenite dacă o propunere a României Curate ar fi fost aplicată. Este vorba de o idee susținută de  președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, aceea ca partidele să-și prezinte public, în același timp cu programele de programele de guvernare, și proiectele de buget, iar un organism independent de specialiști să le analizeze. Doar că politicienii nu doar că n-au vrut asta, dar i-au și atacat dur pe cei care au îndrăznit să le analizeze programele electorale și să le critice excesele de optimism.

„Noi o să cerem ca, pentru alegerile care vin, programele partidelor să fie date cu multă vreme înainte și un organism independent, de genul Consiliului Fiscal, să dea un aviz, să facă un referat pe aceste programe, în care să spună în ce măsură sunt sustenabile, cât ar costa și de unde s-ar lua banii. Eu m-am săturat să aducem partide incompetente la guvernare, care să-i mintă pe niște oameni săraci și necăjiți, care n-au altă soluție decât să-i creadă că vor face una sau alta”, declara președintele SAR în urmă cu un an și jumătate.

„Un lucru important ar fi ca partidele să fie în stare să producă și un fel de bugete, pe lângă programe. Să ne dea ideea lor bugetară. Anul trecut, Klaus Iohannis a promis în programul lui că va face un program de dezvoltare pe zece ani. Eu nu văd PNL să lucreze în momentul de față la acest plan de dezvoltare. Noi trebuie să le reamintim și să-i împingem în această direcție. Le ce ne-ar servi un plan de dezvoltare pe 10 ani? În clipa în care îți pui investițiile pe zece ani, ele devin transparente. Ar usca alocațiile clientelare de acum, că am văzut toți stenogramele Frunzăverde sau alte lucruri destul de importante.”, a explicat Alina Mungiu-Pippidi.

”Ca să avem niște rezultate mai bune, trebuie să avem niște programe care să arate în transparență și în profunzime cum vor fi folosiți banii publici de cine ajunge la guvernare. Partidele nu vor să facă asta. Ei toți vor să ajungă la Putere și să se folosească banii clientelar. Nu trebuie să-i lăsăm”, a mai adăugat președintele SAR.

Ce s-a întâmplat între timp

Pe 10 septembrie 2015 era publicat în Monitorul Oficial noul Cod Fiscal, care prevedea o mulțime de modificări de taxe și impozite, printre care unele reduceri de taxe, care se adăugau reducerilor anterioare ale cotei de TVA pentru pâine și alte câteva produse și servicii de alimentație, considerate de Consiliul Fiscal nesustenabile sau ridicând probleme de predictibilitate fiscală și fiind susceptibile de a duce la reducerea investițiilor pentru a asigura spațiul fiscal necesar (vezi aici, aici și aici). Și mai interesant este că majoritatea specialiștilor au susținut modificările din fiscalitate, cei cu orientare de stânga pentru că erau propuse de „ai lor”, cei de dreapta pentru că aduceau reduceri de taxe. Toți ignorând însă un fapt simplu – acela că, dacă executivul vede că reducerea cotei nu este compensată de o lărgire a bazei (din cauza situației economiei, dar și a slabei capacități de colectare) și încasările scad, va crește alte taxe, de pe o lună pe alta, crescând impredictibilitatea legislativă.

Opiniile defavorabile modificărilor (destul de puține, doar C. Fiscal și câțiva oameni din BNR) nu au contat pentru parlamentari (PSD, UNPR etc., mai ales că și PNL a votat pentru), așa că modificările au fost adoptate, majoritatea măsurilor urmând să fie aplicabile din 2016. Între timp, în urma tragediei Colectiv și a manifestațiilor de stradă ce i-au urmat, cabinetul condus de Victor Ponta a căzut și s-a instalat un guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Care a aplicat întocmai cam toate modificările fiscale preconizate de fostul cabinet PSD. Execuția bugetară pe 2016 a demonstrat că veniturile au scăzut și au dat dreptate celor care priviseră cu scepticism modificările. Sigur, nu s-a depășit ținta de deficit bugetar, n-am depășit cele trei procente obligatorii prin Tratatul de la Maastricht, dar asta pe fondul unei reduceri drastice a investițiilor, concomitent cu o creștere continuă a cheltuielilor de personal, prin majorări de salarii la bugetari, fără nicio legătură cu criterii de performanță sau productivitate.

Între timp, am avut alegeri, câștigate de PSD. În campania electorală, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a făcut câteva considerații de bun-simț, dar deloc favorabile programelor electorale ale PSD și PNL. „Pare că toate partidele doresc creşteri de cheltuieli bugetare, reduceri de venituri bugetare, dar nimeni nu spune cum acoperim deficitul bugetar, care e deja foarte înalt. Un lucru trebuie să ne fie foarte clar: dacă ar fi posibil să creştem veniturile atât de rapid doar prin simpla intenţie sau doar printr-o Hotărâre de Guvern, nu ar exista vreo ţară pe lumea asta săracă. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că putem avea creşteri de venituri într-un mod sustenabil numai în măsura în care economia ar produce mai mult şi mai bine şi mai eficient. Deci poţi să ai creşteri de salarii numai dacă lucrul ăsta e însoţit de creştere de productivitate”, spunea Dumitru la RFI.

„Mai toate partidele politice promit creşteri de venituri chiar foarte mari în anumite cazuri, am văzut creşteri de pensii de ordinul 40%-50%, ceea ce, dată fiind situaţia sistemului de pensii, care e oricum una foarte dificilă deja, pare nerealist complet să crezi că pensiile pot creşte atât de rapid în anii următori, când ai deja un deficit între ceea ce încasezi ca şi contribuţii la bugetul de pensii şi ceea ce plăteşti ca pensie deja de aproape 3% din PIB. A crede că de la momentul ăsta în care ne aflăm acum, foarte dificil, aşa cum menţionam, putem să mai creştem semnificativ pensiile, fără să ai o creştere majoră de număr de contribuabili, care este singura cale şi singura soluţie posibilă şi dezirabilă să mai echilibrăm financiar sistemul de pensii nu poate să fie decât o iluzie”, adăuga șeful Consiliului Fiscal.

Reacția politicienilor la analiza programelor

Considerațiile privitoare la programul electoral al PSD l-au iritat foarte tare pe liderul partidului, care l-a atacat dur și cu accentele naționaliste binecunoscute pe președintele Consiliului Fiscal. „Eu nu sunt convins că cel care a făcut acestă afirmație a vorbit în numele unei instituții publice independente cum spuneți dumneavoastră. Poate că dânsul a vorbit în calitatea sa de economist-șef al unei bănci multinaționale din România. Pentru că dânsul, în mod ciudat, are această dublă calitate: în același timp este și șef al unei instituții publice independente unde a fost numit de Parlament, și reprezentat de frunte al unei bănci private străine. Mă gândesc că acea bancă nu va fi foarte fericită dacă românii vor avea mai mulți bani în buzunar și se vor împrumuta mai puțin. Poate că de aici vine acea caracterizare. Mă așteptam ca dacă vorbește în numele Consiliului Fiscal să își fundamenteze afirmațiile pe baza cifrelor și a datelor oficiale. Cel puțin noi așa am făcut în programul nostru”, a spus Dragnea.

Vituperațiile la adresa băncilor străine sunt însă greu de înțeles în condițiile în care, pentru a-și finanța deficitele, toate guvernele dau fuga la bănci pentru a lua bani, pe care ulterior îi vor plăti tocmai contribuabilii, dar cu dobândă, spre bucuria și profitul bancherilor, mai ales că banii dați guvernelor implică mult mai puține riscuri și bătaie de cap decât creditele pentru persoane sau afaceri. Ca să fie limpede, potrivit datelor BNR, circa o treime din banii dați cu împrumut de bănci sunt la capitolul credit guvernamental, iar emisiunea de bonduri către populație, deși a avut succes, a fost un experiment singular.

 Ideea ca unul sau mai mulți specialiști să analizeze programele electorale ale partidelor pare atât de stranie politicienilor, încât se consideră victimele unui atac politic. „Dansul (Ionuț Dumitru – n. red.) însă emite opinii personale și îl întreb și eu cum își permite ca, în calitate de șef al unei instituții publice independente, să comenteze ce fac partidele politice, să spună ce partid e bun și care nu. Nu este pentru prima oara când domnul Ionuț Dumitru se amestecă în lupta politică servind interesele uneia dintre părți, fiind probabil pus acolo ca să critice tot ce vine de la PSD”, a mai spus atunci liderul PSD.

Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *