Adrian Popescu

Congresul USR și clarificările sale – Adi Dohotaru, USR : Nu dreapta va bate PSD într-o țară precară și care crede în mesajul social-conservator, ci o combinație de doctrine

Ajuns la notorietate naţională pentru că a cules mâncarea aruncată în coșurile Parlamentului ca un protest contra risipei şi o solidarizare cu cei care nu au ce mânca, deputatul de Cluj Adrian Dohotaru vorbeşte, înainte de Congresul USR, 12-14 mai la Cluj, despre pozitia sa doctrinară. Adrian Dohotaru va candida la funcția de membru al Biroului Național (BN) al partidului.

 

ARC : S-au făcut aproape 6 luni de la preluarea mandatului de parlamentar. Cum ți se pare activitatea parlamentară prin comparație cu cea de activist, cercetător și jurnalist de unde provii?

Adrian Dohotaru : Firul roșu al celor trei bresle a fost tot timpul civismul. Ca jurnalist, din 2003 difuzam materiale tv sau radio despre Roșia Montană sau în media studențească, atunci când puțini oameni media erau conștienți de importanța subiectului. Apoi, făceam referire în munca mea la multe campanii locale din Cluj și aveam invitați din societatea civilă. Ca cercetător, am îmbinat studiul intelectual cu mize sociale și eco, folosind paradigma Participatory Action Research. Ca ONG-ist, făceam mai mult activism la firul ierbii decât să mă las prins de birocrația proiectelor europene, a rapoartelor și studiilor pe hârtie.

Ca om politic, simt că aprofundez direcțiile civice anterioare dintr-o poziție din care pot provoca mai multe schimbări în societatea românească. Chiar în opoziție fiind, semnalele de alarmă trase capătă amploare, mai ales că un partid dispune de o echipă mai mare decât un ONG, o firmă sau un grup informal de cetățeni.

Dar încă nu mi-am dat drumul la potențialul meu, încă studiez și observ. Încerc să negociez, să colaborez cu diverși colegi, nu ies din pluton. Sunt un alergător de cursă lungă și senzația mea e că trăim într-o cultură reactivă, deși talentată, a mingicărelii, dar nu a efortului susținut.

ARC : Ce îți propui în următoarea perioadă a mandatului tău de deputat, care îți sunt prioritățile?

AD : Mă implic pe teme sociale pentru că fac parte din Comisia de Muncă și Protecție Socială. Continui campanii de mediu și urbanism ale societății civile. Susțin, ca înainte de a intra în USR teme de bună guvernare și anti-corupție, cel mai bun exemplu fiind bugetul participativ.

Avem nevoie de un nou Cod al Muncii și de o Lege a Dialogului Social, pentru ca angajații să fie mai bine protejați și mai bine plătiți. În momentul de față, o treime din PIB revine forței de muncă și două treimi capitalului. Media UE este de 56% în favoarea forței de muncă. Vreau apoi să demontez miturile că România este stat asistențial, deși în mod clar trebuie eficientizată direcționarea fondurilor sau că ne putem dezvolta doar cu forță de muncă ieftină. Și în acest sens mă implic în Coaliția pentru Muncă, o inițiativă nouă a societății civile, sindicate, ONG-uri și artiști, la care iau parte oameni politici din mai multe partide.

Pe teme de mediu, mă implic în reducerea risipei de deșeuri. Aici miza este de a avea colectare separată a deșeurilor și reciclare, să închidem gropile neconforme poluante. În acest sens, pregătesc o inițiativă legislativă simplă care interzice pungile de plastic în România. Fac și o interpelare pe motivele pentru care nu avem norme metodologice la legea risipei alimentare din lanțurile de retail. Vreau să punem normele metodologice în dezbatere publică pentru ca sute de mii de români să aibă acces la mâncare altfel aruncată. Când am mâncat din coșul de gunoi nu a fost un gest gratuit, chiar dacă nu mă așteptam să facă atâtea valuri. Risipa, de la plasticuri, PET-uri, haine și mâncare va apărea mult mai des de acum încolo pe agenda publică. Bucureștiul e oraș bogat, foarte multă mâncare se aruncă, de ce nu fructificăm mâncarea prin compost? Apoi, sunt destui cetățeni care aruncă hainele. De ce nu avem un sistem de colectare a îmbrăcăminții, a jucăriilor, a încălțămintei pentru a ajunge la oameni precari? Voi iniția în direcția aceasta o serie de dezbateri cu societatea civilă și Bisericile pentru a distribui surplusul.

Pe urbanism, prefer orașe mai verzi, adică dezvoltate mai echilibrat. De pildă, vreau să includem în legea exproprierilor și mai clar spațiile verzi, parcurile, livezile și grădinile, malurile de apă, ca să avem acces la o calitate a vieții mai ridicată.

Cât despre anti-corupție și bună guvernare, miza mea e implicarea cetățenilor pentru o mai mare transparență a distribuirii resurselor. Am luat legătura cu primarul Emil Boc pentru un buget participativ (BP) care să implice mii de oameni, dar nu a răspuns. Acum suntem în discuții cu Primăria Timișoara pentru a derula un proiect-pilot care să stea la baza unui proiect legislativ transpartinic. Îmi place Timișoara pentru că Primăria e PNL, banii vin de la un guvern PSD, pentru că ministrul Dialogului Social, Gabriel Petrea, a acceptat finanțarea strict a procesului în sine, iar propunerile de desfășurare a BP vin, în principal, dinspre USR.

ARC : USR s-a prezentat adesea ca fiind un partid ale cărui origini sunt în stradă, în mișcările civice, fapt contestat de mulți după intrarea unor tehnocrați în partid. Cum și se pare relația partid-mișcări civice/societate civilă azi și cum o vezi pe viitor?

AD : USR este clar azi partidul cu cei mai mulți membrii din societatea civilă activă. Eu propun, pe linia sociologului Bruno Latour, conceptul de Dingpolitik, adică o politică a lucrurilor, pe teme și proiecte, dincolo de diferențe doctrinare, iar asta presupune colaborarea cu oameni care nu sunt în USR pe cât mai multe inițative. E vital ca  USR să meargă către  tematici formulate de mulți activiști, dar extinderea să fie și la „firul ierbii”, cu întâlniri și filiale puternice de cartier.

ARC : Ești printre foarte puținii din USR care se declară de stânga. Cum e să fii de stânga în USR?

AD : Sunt de stânga de când mă știu și mi-a ajutat activismul pentru că o pregătire doctrinară conduce la o consecvență de acțiune, dar asta nu m-a împiedicat ca la alți intelectuali de stânga din spațiul românesc să colaborez pragmatic cu oameni de diverse orientări ideologice.

E mai greu să fii de stânga în România, pentru că lumea confundă stânga cu comunismul sau PSD, dar merită să ne poziționăm doctrinar pentru că asta ne face să fim mai conștienți de valorile noastre. Oricum, sunt multe stângi, multe drepte, chiar și modul în care definim centrul e diferit, dar e importantă pluralitatea asta. Și asta pentru că avem pentru prima dată șansa de a discuta, chiar și în siajul unor proiecte politice pragmatice mai relevante, pentru prima dată doctrine, așa cum se întâmplă în Vestul civilizat și așa cum nu am făcut la noi după 1989.

În plus, nu dreapta va bate PSD într-o țară precară și care crede în mesajul social-conservator al PSD, ci o combinație de doctrine.

E important pentru USR să nu se declare de dreapta, așa cum nu o fac oricum foarte mulți români pentru care stânga-dreapta sunt probleme puțin relevante, pentru că asta permite diferențierea de alte partide, corupte ca și PSD, care își zic de dreapta: PNL, ALDE, PMP, UDMR.

Aparent e naiv a spune pentru câțiva ani că ești pe centru, dar o demarcație centru-dreapta centru-stânga e necesară doar dacă ar apărea un echivalent mai mic al USR cu care să guvernăm pe viitor.

ARC : Eterogenitatea doctrinară a partidului e bine-cunoscută și însuși Nicușor Dan a vorbit la un moment dat despre posibilitatea unei rupturi a USR. Cum vezi tu soluția la problema diversității de valori și orientări politice din partid?

AD : Cred într-un USR pluralist,  în care lumea se poziționează atât doctrinar (liberali, progresiști, ecologiști, conservatori), dar și tematic, în sens de Dingpolitik, cu grupuri de acțiune și reflecție pe diverse teme locale și naționale.

ARC : Candidezi la BN, ai vreo propunere în acest sens pentru felul în care se vor lua deciziile într-un partid cu o diversitate atât de mare de opinii?

AD : Am detaliat în programul meu USR pluralist, de candidatură la BN, că ne putem grupa disciplinat și pe platforme doctrinare astfel încât nimeni să nu mai vorbească de capul lui. Văd constituindu-se în interiorul USR mai mult platforme – progresiști, conservatori, liberali, pentru a putea articula viziuni și pentru a avea un dialog eficient. USR ar putea practica un soi de federalism doctrinar, o inovație în politica românească.

ARC : Crezi totuși că e posibil ca USR să se rupă la un moment dat, în viitor?

AD : Singura ruptură care merită să fie făcută e cea programatică, cu cap, nu din pasiune, nu din cauza unor intrigi personale sau a ambițiilor unora. O ruptură care eventual să permită partidelor desprinse din USR să facă 50% și să formeze guvernul.

ARC : USR a traversat o perioadă de conflicte interne în ultima vreme, crezi că acestea s-au atenuat și vor fi rezolvate la Congres sau vor persista după acesta?

AD: Conflictele se vor atenua după Congresul de la Cluj de săptămâna asta, dar vor apărea tot timpul. Politica e esențialmente conflictuală, dar din conflicte putem negocia viziuni superioare, conflicte superioare. Trebuie să ne asumăm antagonismul și lupta de idei, dar mi-ar plăcea să avem mai multă curtoazie și rațiune în aceste lupte. Eu sunt oarecum stupefiat de nivelul divergențelor din societatea românească pe tema parteneriatului civil. Până și conservatorii de la FIDESZ au trecut o astfel de lege. Iar așa-numita extremă dreaptă franceză, partidul lui Marine Le Pen, s-a exprimat prin vocea liderului ei pentru parteneriat civil. Dacă Le Pen e de extremă dreaptă, societatea românească și partidele autohtone unde sunt atunci?

ARC : Unde vezi USR în 2020?

AD : USR ar putea fi la guvernare dacă adoptă o pluralitate doctrinară și pune pe agendă cât mai multe teme noi, pentru a ajunge la cât mai mulți cetățeni. Dacă își asumă o viziune strict de dreapta și o postură reactivă, dar cu impact imediat la nivel mediatic și în noiile medii sociale, va fi doar înaintea sau înapoia PNL.


 

Uniunea Salvaţi România (USR) îşi va alege conducerea în cadrul unui congres care se va desfăşura în perioada 12 – 14 mai, la Cluj-Napoca.

Pentru funcţia de preşedinte al USR şi-au depus candidatura patru membri, între care actualul lider, Nicuşor Dan, Emanuel Ungureanu, Şerban Marinescu şi Corina-Florina German.

Congresul USR va începe vineri, la ora 9.00, cu prezentarea proiectului noului statut al partidului, care va fi supus votului.

În a doua zi a Congresului, 13 mai, de la ora 9.00, vor fi prezentaţi candidaţii pentru Biroul Naţional şi pentru funcţia de preşedinte.

Votul pentru alegerea preşedintelui, a membrilor Biroului Naţional, Comisiei de Arbitraj şi Comitetului Consultativ va avea loc seara, de la ora 18.30.

Reuniunea se va încheia duminică, 14 mai, cu o conferinţă de presă  în care se vor anunţa rezultatele alegerilor interne din partid.

 

 

 

 

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *