Nu toată Europa a declarat starea de urgență. Din 28 de state, 13 nu au declarat starea de urgență. Iar statele vestice care au declarat starea de urgență nu au notificat Consiliul Europei cu privire la derogări de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nu toate statele europene au restricționat major libertatea de mișcare. Unele permit accesul în parcuri sau la plimbare, respectând distanța socială, cum recomandă și epidemiologul Molnar Geza cu care am discutat. La noi, chiar dacă se permite activitatea fizică, unele autorități locale s-au grăbit să închidă spațiile verzi și parcurile, iar forțele de ordine fac exces de zel. Îmi spun oameni că dacă doar merg la plimbare și nu aleargă, sunt avertizați de agenți de poliție că nu au ce căuta pe stradă, ceea ce e un abuz. Nu toate statele au închis parcurile ori avertizează oamenii să nu meargă la pădure.
Cu prelungirea pandemiei și a stării de urgență, mișcarea fizică va fi vitală pentru sănătatea noastră psihică în următoarele săptămâni. Dar e mai ușor însă să restricționezi drepturile decât să ai o încredere ponderată în oameni și să iei măsuri proporționale. Când ești un stat slab, soluția cea mai la îndemână e uzul excesiv al forței, recursul la statul polițienesc.
Apoi, economia trebuie repornită gradual, respectând distanța socială, pentru că ne amenință o criză mai mare decât cea precedentă. Oricum, autoizolarea, transformată în izolare de clasă, are o doză de ipocrizie, că e clar că sunt categorii sociale care nu au cum să facă asta. Șantierele de construcții funcționează, deși nu la potențialul maxim, salubrizarea și alte servicii de bază funcționează. La țară, agricultura nu s-a oprit. Cu ocazia asta, putem aprecia mai bine munca celor pe salariul minim sau în jurul salariului minim.
