Codul Silvic, pe jumătate adoptat. Vezi care sunt cele mai controversate și importante modificări care au trecut de Senat

Legea de modificare a Codului Silvic a fost votată ieri (miercuri) de Senat și va intra în dezbatere la Camera Deputaților (care este și cameră decizională), luni, în procedură de urgență. În actuala formă nu mai sunt cuprinse prevederile care permiteau defrișări de 500 metri pătrați de pădure pentru obiective turistice. Această modificare a generat numeroase critici publice (vezi aici și aici), care au dus la respingerea proiectului legislativ de modificare a Codului Silvic în luna iunie.

Actualele modificări aduc o clarificare ciudată legată de pădurile care pot fi scoase din fondul forestier în cazul exploatărilor miniere, dar și permisiunea construirii în zona de protecție de 50 de metri față de marginea pădurii. În plus, perdelele forestiere de protecție nu mai sunt incluse în fondul forestier, implicit nu mai beneficiază de protecția legii. Fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri Lucia Varga spune că proiectul legislativ a evitat modificări importante care să permită combaterea tăierilor și traficului ilegal de lemn.

În privința scoaterii pădurilor din fondul forestier pentru exploatări miniere, se fac clarificări. În forma nemodificată, Codul Silvic vorbește, la art. 37, litera a) de obiective ”necesare explorării şi exploatării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri, ape minerale, surse de energie alternativă, petrol şi gaze naturale”. Modificarea actuală nu mai enumeră obiectivele, ci face trimitere la art. 2, alin. (1) din Legea Minelor, în care se vorbește despre ”cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale (gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare”.

Clarificarea rămâne însă una ciudată, pentru că ceea ce este prevăzut acum în Codul Silvic (forma nemodificată) la literele a) și f) ale art. 37, în forma modificată se vor regăsi cumulate la litera f) al cărei conținut va dubla în parte cel de la litera a). Ca și interpretare a redacției România Curată, această nouă formă a art. 37, lasă deschisă posibilitatea ca în cazul modificării art. 2, alin. (1) din Legea Minelor, acestea să fie aplicabile direct și pentru Codul Silvic.

O alta prevedere importantă este că se permite construirea în zona de protecție a pădurii, la 50 m față de liziera pădurii dacă se obține un aviz de la autoritatea centrală. Cei care pot profita în mod special de această prevedere sunt dezvoltatorii imobiliari care dețin terenuri lângă lizierele de păduri de la marginea orașelor (ex. Băneasa în București, Făget în Cluj etc.). Modificarea mai prevede și că Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat poate să își constituie ocoale silvice pentru administrarea pădurilor pe care le are în proprietate.

Proiectul introduce și noțiunea de parc. Pădurile – parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/ administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură. “Amenajările permise în pădurile – parc sunt: alei realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; bănci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; construcții provizorii din lemn cu suprafață construită de maximum 15 mp; în pădurile – parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extrași”, se arată în proiectul adoptat de Senat.

Proiectul mai prevede că padurille virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include „Catalogul Național al Pădurilor Virgine si Cvasivirgine”, iar controlul circulației materialelor lemnoase se poate face și de către Jandarmerie.

Dreptul de preemțiune pentru micii producători de mobilă (pentru a-și putea asigura cu prioritate masa lemnoasă necesară afacerilor lor), va fi adoptat ulterior printr-un regulament adoptat de Guvern.

Proiectul de modificare a Codului Silvic a fost depus la Senat la începutul lunii iulie (după căderea proiectului anterior de modificare) și în câteva luni a primit undă verde de la toate comisiile de specialitate. Inițiatorii sunt un grup de senatori și deputați PSD-PPDD-UNPR. Printre aceștia se numără: Ecaterina Andronescu, Titus Corlățean, Gabriela Firea, Ilie Sârbu, Liviu Dragnea, Rovana Plumb și Victor Ponta. Acesta va fi discutat în procedura de urgență la Camera Deputaților, luni intrând în dezbatere la Comisia de Agricultura. Camera Deputaților este camera decizională.

Lucia Varga, fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri a declarat că acest Cod Silvic nu va reduce corupția din sistem și nu va duce la o valorificare a masei lemnoase. Lucia Varga a propus că lemnul să nu se mai vândă estimat din pădure, ci măsurat, din rampe, astfel încât să se elimine traficul ilegal și atestatul profesional pentru personalul silvic, astfel încât aceștia să fie demiși dacă încalcă legea.

***

România Curată va reveni cu comentarii legate de aceste modificări. Rugăm organizațiile cu obiect de activitate în domeniul pădurilor sau persoanele fizice ori juridice direct interesate de prevederile Codului Silvic să ne semnaleze eventuale modificări importante din proiectul legislativ care ne-au scăpat. Proiectul de lege, în forma care a trecut de Senat, poate fi consultat aici.