Cei de la Chevron au așteptat să treacă Ziua Națională ca să dea cu țeava la Vaslui. Ori s-au gândit că ar fi alimentat protestele de 1 decembrie, ori au mizat pe faptul că după petrecere vasluienii vor fi prea mahmuri ca să mai protesteze.
Trimiterea jandarmilor la Pungești, poate mai bine organizați decât acum o lună și jumătate dar după un scenariu similar arată cât de puțin înțeleg autoritățile noastre din ceea ce li se întâmplă. Pur și simplu Ponta a trimis o mie de jandarmi la o sută de protestatari, crezând că asta le va da oamenilor mai multă încredere în Chevron, în primar, în prefect sau în șeful guvernului.
În România avem în ultimele luni două tipuri diferite de intenții de exploatare, două tipuri diferite de comunicare, dar ceea ce au în comun aceste exploatări este că populația nu le vrea. A fost și va mai fi probabil o vreme Roșia Montană, o exploatare de aur în a cărei comunicare publică Gabriel Resources a investit zeci de milioane de euro. S-a dovedit că în final reacția străzii și, de fapt, neîncrederea în autorități, au biruit zecile de milioane de euro cu care compania cumpărase pur și simplu bunăvoința televiziunilor. Apoi a apărut Chevron, care a luat în 2012 licență de explorare și exploatare pentru petrol și gaze. Aroganți cum îi știm, americanii au venit și ne-au spus că ei știu treaba cu gazele de șist. Poate au crezut că o să sărim în sus de bucurie.
După prima răscoală, cea din 16 octombrie, Ponta tot n-a înțeles că la Pungești n-ar fi fost nicio răscoală dacă oamenii aveau un primar care în loc să vândă chiar el pământul americanilor s-ar fi luptat pentru ei și pentru drepturile lor. Dreptul de a fi informați ce vor ăia de la ei, de a avea garanții de mediu, că nu le otrăvește nimeni nici apa nici pământurile și, da, garanții de dezvoltare… care înseamnă în final acordul unei comunități și, bineînțeles, împărțirea redevențelor statului cu comunitatea locală.
De la început și până la sfârșit este vorba de încredere. Nici Gabriel nici Chevron n-au priceput că un acord cu autoritățile române nu creează în România opiniei publice o prezumție de legalitate ci una de corupție.
In Bucuresti in zona pasajului Pipera s-a expropriat cu o mie de euro pe metru patrat. De ce ar fi altfel la Pungesti, Rosia, etc? Dupa ce s-ar propune astfel de despagubiri, ar fi de discutat de oportunitate , ecologie, etc.
T R A D A R E A, in societatea romaneasca a devenit o parte permanenta a cotidianului politico-social si economico-administrativ. Majoritatea romanilor tradeaza ca ticalosii pe toate planurile si sunt tradati continuu de cei carora le acorda incredere. Tradarea este dureroasa atunci cind simtim cum suntem tradati de oamenii falsi, dar nu si cand noi tradam cu multa usurinta curveasca.
Ignorind aspectul public negativ poate exista si tradare justificata de alegerea interesului propriu in realizarea celui mai simplu instinct, acela de a supravietui.
Actul de trădare semnifica in primul rand lipsa, unei valori umane esentiale, a credintei, a unor convingeri, pentru ca nici un om cu crez adevarat nu poate trada. Tradeaza cel ce nu are nici o credinta si care se ascunde sub masca servilismului, ipocriziei si a falsitatii.
Tradarea este considerata un mare pacat, deoarece viata a dovedit-o ca nu este usor sa decidem impotriva vointei noastre, a tentatiilor ticaloase sau a interesului nostru marsav si putini sunt cei care au vocatia de martiri.
In politica romaneasca postdecembrista nu s-a remarcat nici un caz de loialitate politica cu finalitate glorioasa sau virtute, in schimb s-a putut vedea foarte frecvent tradarea calificata, prin aplicarea diferitelor moduri de operare imorala in interese meschine de partid, de grup sau personale.
In existenta oricarei intelegeri (contract politic), in drumul spre realizarea tintelor nobile trambitate pentru a fi auzite de creduli, totdeauna au aparut situatii in care cel putin un politician, animat de ganduri negre dusmanoase, imorale a demonstrat ca interesul lui este altul mult mai important decat al celorlalti de langa el si atunci a intervenit ruptura in urma caruia s-a urzit tradarea politica ca o alegere egoista, fara a mai interesa ca aceasta este de fapt facuta impotriva, celor cu care a mers impreuna pina in acel punct al unui traseu comun sau a celor care i-au acordat increderea.
Datorita TRADARII, incompetentei si imoralitatii putine obiective politice de interes general au mai fost finalizate conform intelegerilor stabilite initial.
Politicienii romani, pentru a fi alesi, au promis si cautat sa convinga prin siretenie si mecanisme demagogice cat mai multi alegatori pentru a le castiga votul sau pentru a le fura picatura de putere publica. Dupa castigarea mandatului marea majoritate a acestora (mai ales daca au si imunitate) au tradat, acoperindu-se cu justificarea politicii personale, ridicata mult mai sus decat rangul oricarui votant sau semen de-al sau.
In acest context este clar ca majoritatea POLITICIENILOR care acorda TRADARII rang de virtute nu mai pot dovedi DEMNITATE deoarece, sunt lipsiti de anumite valoari umane, cinste, merite morale si de instictul politic suprem de a preţui omul sau de a manageria destine umane.
Domnu Guran, garantiile de mediu sunt vax albina dupa ceea ce s-a intamplat in Americuta.
Chiar credeti ca pe “ei”, Guvern si Corporatii, ii intereseaza increderea unei comunitati pe care o sacrifica -pentru ca numai un naiv si-ar putea inchipui ca “ei”, daca nu le recunosc inseamna ca nu cunosc efectele degradante pe care le produc, cel putin local, aceste “binefaceri” impuse cu forta …le e suficient sa poata adormi si tine sub hipnoza, prin mass media controlata, majoritatea nesimtitoare a populatiei. Ceea ce fac “ei” se numeste crima cu premeditare..pentru ca sarlatanie e putin spus, la scara asta
..si ce “garantii de dezvoltare”, pentru ce dezvoltare. Mai exista pe lumea asta oameni care aleg sa traiasca simplu, “saraci” de voie nu de nevoie, care se multumesc cu apa, aerul si pamantul lor, curate, asa cum le-a lasat Dumnezeu ..cu ce drept le impune lor cineva “dezvoltarea” in propria batatura.. daca nu cu “dreptul” unei ocupatii nelegitime? ..pentru ca la asta asistam, la Rosia Montana, Pungesti si oriunde comunitatea locala este tratata cu dispret “suveran” de un aparat de Stat confiscat de interese straine ..dar “deosebite” si “strategice”.
felicitari moise guran!
NICI ROSIA MONTANA NU E DE VANZARE ,ASA CA ATENTIE POLITICIENI!
exista un precedent sinistru in U.S.A.,in urma caruia a ramas un dezastru ecologic irecuperabil..va rog cautati pe google si vedeti si strigatul de ajutor al americanilor din statele inca neafectate de fracturari hidraulice si impotenta autoritatilor…TOTUL ESTE LA UN NIVEL PREA INALT si doar uniti putem sa ne castigam stima,respectul si dreptatea