Călin Dejeu

Cei 10 deputați „juriști”, anti-stat de drept

Ieri s-a votat din nou legea Șarapatin în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaților. Deși membrii comisiei au primit peste 2000 de e-mailuri de la cetățeni, cerându-le să respingă proiectul de lege care încalcă jurisprudența Curții de Justiție a UE, proiectul de lege a plecat ieri spre plen cu raport favorabil.

Deci în România, la 13 ani și jumătate de la aderarea la UE, majoritatea comisiei juridice a unei camere a Parlamentului refuză ostentativ să respecte legislația UE!

Din raport reiese că nu doar guvernul Orban, ci și guvernul Dăncilă s-au pronunțat împotriva legii Șarapatin. Și mai reiese că la Senat legea nu a primit niciodată niciun vot! Pentru că în mai 2019 a fost adoptată tacit iar în octombrie 2019 știm că s-a votat în plen dar nu a primit niciun vot.

Cei 10 care au votat pentru raport favorabil al legii Șarapatin, adică anti-stat de drept, sunt:

  • Halici Nicuşor (PSD)
  • Dunava Costel Neculai (PSD)
  • Căruceru Aida-Cristina (PSD)
  • Tănăsescu Alina-Elena (PSD)
  • Axinte Vasile (PSD)
  • Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela (PSD)
  • Popa Ştefan-Ovidiu (PSD)
  • Şerban Ciprian-Constantin (PSD)
  • Gilia Claudia (PSD)
  • Macovei Silviu Nicu (PSD)

Pentru stat de drept au votat:

  • Ion Stelian-Cristian (USR)
  • Dehelean Silviu (USR)
  • Duruş Vlad-Emanuel (USR)
  • Ambrus Izabella-Agnes (UDMR)

S-a abținut Grosaru Andi-Gabriel, de la ”Minorități”.

Dubios este și faptul că 11 membri ai comisiei au fost absenți, deși și aceștia au primit peste 2000 de e-mailuri (deci nu aveau cum să nu știe care este miza) și ședința a fost online (deci nu s-a pus problema că nu au reușit să ajungă). Absența lor echivalează cu a declara: Nu ne pasă dacă în România este stat de drept!

Sursă foto: Darius Scoica

Legal totul este cât se poate de limpede. Jurisprudența Curții de Justiție a UE reprezintă modul în care se interpretează directivele. Iar legile naționale, în toate statele membre, trebuie să respecte strict directivele.

Prin acest proiect de lege se declară, în mod abstract, în bloc, fără nicio analiză comparativă individuală, că anumite categorii de proiecte sunt de ”interes public major”. Această sintagmă apare în Directiva Habitate și în Directiva Cadru privind Apa.

Cu Directiva Habitate avem în jurisprudența Curții de Justiție a UE cauza C-182/10, în care, la paragraful 74 din Hotărâre, scrie:

„Analizarea unor eventuale motive cruciale de interes public major și a existenței unor alternative mai puțin prejudiciabile necesită o punere în balanță în raport cu efectele negative produse asupra sitului de planul sau de proiectul avut în vedere. În plus, pentru a determina natura unor eventuale măsuri compensatorii, trebuie identificate cu precizie efectele negative produse asupra sitului respectiv.”

Deci este nevoie de o analiză individuală pe proiect, pentru a pune în balanță interesul din spatele proiectului care ar afecta integritatea sitului Natura 2000 cu interesul public al protejării naturii. Nu se poate declara arbitrar, printr-o lege, că toate proiectele dintr-o categorie sunt de interes public major. Unele pot să fie, altele nu, trebuie o analiză individuală.

Cu Directiva Cadru privind Apa avem în jurisprudența Curții de Justiție a UE cauza C346/14, cu paragraful 80:

”Astfel, contrar celor susținute de Comisie, guvernatorul din Stiria a analizat proiectul contestat în ansamblul său, inclusiv impactul direct și indirect al acestuia asupra obiectivelor Directivei 2000/60 și a evaluat comparativ avantajele acestui proiect și efectele negative ale acestuia asupra stării corpului de apă de suprafață al râului Schwarze Sulm. În particular, în cadrul acestei analize, el a ținut seama de faptul că acest râu prezenta o calitate ecologică foarte importantă, dar a considerat că, având în vedere diferitele avantaje preconizate ale proiectului menționat, interesul public aferent acestuia era net superior atingerilor aduse obiectivului de nedeteriorare urmărit de această directivă. Prin urmare, acesta nu sa limitat să invoce întrun mod abstract interesul public major pe care îl prezintă producerea de energie regenerabilă, ci sa întemeiat pe o analiză științifică detaliată și specifică acestui proiect, înainte de a concluziona că erau îndeplinite condițiile unei derogări de la interdicția deteriorării.”

Scrie clar că în acest caz Curtea nu a dat dreptate Comisiei Europene tocmai pentru că la proiectul hidroenergetic de pe Schwarze Sulm s-a făcut o analiză comparativă a avantajelor și a efectele negative ale acestuia asupra stării corpului de apă. Deci dacă nu se făcea o astfel de analiză individuală pe proiect era ilegal.

Și Curtea Supremă din Spania a înteles exact același lucru: „Și după cum se recunoaște în sentința Curții de Justiție a UE din 4 mai 2016, C-346/14 (p. 80), nu poate fi enunțată această excepție limitându-se să «invoce întrun mod abstract interesul public major», ci mai degrabă este necesar să se prezinte «o analiză științifică detaliată și specifică acestui proiect, înainte de a concluziona că erau îndeplinite condițiile unei derogări de la interdicția deteriorării».”

Deci este cât se poate de limpede că legea Șarapatin încalcă legislația comunitară. Să vedem mâine ce spune plenul, câți deputați anti-stat de drept avem în total.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Cei 10 deputați „juriști”, anti-stat de drept

  1. Para

    Nu e nimic surprinzator in legea asta… statul roman nu a avut niciodata in istoria lui abordari proprii responsabile ale protectiei mediului. E din ce in ce mai rau si tipping pointul meu personal a fost cand au renuntat la avizul de mediu pentru proiectele mici prin 2015… de unde oricum avizele erau formale, pentru fituici date jos de pe net, in acelasi limbaj de lemn, cu date „extrapolate”.

    Acum ca se limpezesc apele cu prietenia transatlantica e deja clar in ce barca stam… in aia care nu ne salveaza nici de propria impostura nici de catastrofele planetare.

    Reply
  2. eml

    Golănia promovată la rang de virtute. CEDO a condamnat Romania pentru atrocitatile judecătorilor CCR comise asupra sefei DNA și lipsesc de pe lista ,,juristilor” anti-stat de drept.

    Reply
  3. Gigi

    Pai muta-te in Spania mai Dejeule. Poate iti da guvernul spaniol vreun post caldut de consilier, ca sa ai timp sa scrii.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *