Putem spune că ultimele râuri carpatine ”s-au întors de la groapă”. Legea care a fost inițiată pentru distrugerea Parcului Național/sitului Natura 2000 Defileul Jiului, dar se putea dovedi la fel de letală pentru alte arii naturale protejate, a fost respinsă ieri de plenul Senatului. Am mai scris despre această lege aici și aici.
A fost o răsturnare totală de situație, care arată că totuși, dacă ne pasă și ne implicăm, putem schimba ceva în țara aceasta, mai putem salva ultimele rămășițe ale unei țări care era cândva de o frumusețe profundă, înainte de baraje, păduri ciuntite până-n creierii munților, regularizări, desecări, cariere imense, deversări toxice și specii invazive.
Când am aflat de această lege ea trecuse ”fluierând” prin Parlament și era pe punctul de a fi promulgată. Atunci președintele a primit nenumărate e-mailuri de la cetățeni, care îi cereau să respingă proiectul de lege tendențios, proiect îmbrăcat în povești cu exproprierea deși de fapt țintea la încălcarea facilă a directivelor de mediu. Proiectul de lege a fost trimis înapoi la Parlament, unde a primit întâi aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică din Senat. Dar apoi a primit un raport comun negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări și de la Comisia pentru mediu. Iar ieri plenul Senatului a respins acest proiect de lege aducător de infringement, cu un scor zdrobitor.
Din 68 de senatori prezenți, 58 au fost pentru respingerea legii, 6 s-au abținut și nimeni nu a votat pentru adoptarea legii. Puteți vedea aici, de la momentul 1:52:06.
Respingerea acestei legi este o condiție sine qua non pentru salvarea râurilor, dar ea nu este, desigur, singura condiție. Avem nevoie, de exemplu, de acea hotărâre de guvern cu protejarea sectoarelor încă naturale de cursuri de apă. OUG 78/2017 prevedea că:
(2) În vederea protecției și conservării stării apelor, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activități umane se interzice realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor.
(3) Criteriile de selectare și lista sectoarelor cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
A trecut aproape un an și jumătate de când acea hotărâre de guvern trebuia publicată! Deci Ministerul Apelor și Pădurilor, care trebuia să inițieze hotărârea de guvern, a încălcat grosolan legea. Mai grav este că nu avem nici măcar un draft de hotărâre care să salveze ceva. A fost postat întâi un proiect în bătaie de joc.
După ce acesta a fost contestat masiv, au venit cu o variantă și mai în bătaie de joc, având altitudinea ca singur criteriu de conservare, un nonsens absolut!
Nici nu am mai contestat această variantă, pentru că rea-voința era clară, și ar fi venit cu ceva și mai rău.
Aceasta variantă incalificabilă a fost recent trimisă spre publicare, dar a fost trimisă înapoi, de la Secretariatul General al Guvernului, pentru că era semnată de Grațiela Gavrilescu, care între timp își dăduse demisia. Acum, din fericire, nu are cine să o semneze, pentru că nu avem ministru interimar la mediu.
Da, ne bucurăm că legea anti-râuri a fost respinsă de Senat, sperăm că va fi respinsă și de Camera Deputaților. Dar așteptăm nu doar ca inițiativele legislative anti-râuri să fie respinse, ci și ca inițiativele pro-râuri să fie implementate.
Acum, din moment ce termenul de publicare a hotărârii de guvern de mai sus a expirat demult, o interpretare corectă ar fi că, pe baza principiului precauției din dreptul mediului, toate ”sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activități umane” sunt protejate împotriva ”lucrărilor și activităților care pot afecta starea ecologică a apelor”.
Mai ales că Guvernul României, relativ la Încălcarea nr. 2015/4036, a promis Comisiei Europene că hotărârea de guvern cu pricina va fi publicată până la sfârșitul acestui an. Și nu mai este nicio șansă ca hotârărea, într-o formă acceptabilă, să vadă Monitorul Oficial până la sfârșit de 2019.
