Cea mai mare catastrofă a războiului din Ucraina. Cât de mare e dezastrul. Va fi afectată și România?

Amploarea dezastrului de mediu cauzat de aruncarea barajului Nova Kahovka, de pe Nipru, este încă departe de a fi cunoscută. O parte importantă a litoralului ucrainean de la Marea Neagră a fost transformată într-o groapă de gunoi și cimitir de animale. Autoritățile de mediu ucrainene au catalogat efectele ca fiind ”cea mai mare catastrofă provocată de invadatorii ruși de când a început invazia pe scară largă, în februarie anul trecut”. Specialiștii de mediu din România, Bulgaria și Ucraina susțin că, momentan, datorită distanței (de peste 300 de kilometri) efectele nu se vor resimți pe litoralul românesc și bulgar, dar încă nu pot fi anticipate toate consecințele de peste mai multe luni sau chiar ani.

”Cea mai mare catastrofă”

„Aruncarea în aer a barajului Nova Kahovka este cea mai mare catastrofă provocată de invadatorii ruși de când a început invazia pe scară largă, în februarie anul trecut”, a declarat ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strileț, într-un interviu acordat jurnalistei Becky Anderson, de la CNN, citat de Libertatea. „Actul de terorism rusesc are consecințe catastrofale pentru mediu, nu doar în Ucraina, ci și în întreaga regiune”, a adăugat oficialul guvernamental de la Kiev.

Fluviul Nipru este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, iar ca urmare a spargerii barajului, rezervorul râului a pierdut deja 72% din apă, potrivit oficialului. „Rusia a irosit 18 kilometri cubi de apă dulce – această cantitate de apă este suficientă pentru întreaga planetă timp de două zile”, a continuat Strileț. Autoritățile ucrainene au avertizat că resturile aduse de râul Nipru transformă litoralul Mării Negre din Odesa într-o „groapă de gunoi și un cimitir de animale”.

Ministrul ucrainean al mediului a reiterat aceste îngrijorări, afirmând că aproximativ 20.000 de animale sălbatice care trăiau în zonele inundate sunt acum moarte. „Înțelegem, de asemenea, că impactul asupra schimbărilor climatice este că peste 50.000 de hectare de pădure ucraineană au fost inundate, iar cel puțin jumătate dintre ele vor muri”, a precizat Ruslan Strileț.

Prăbușirea barajului din sudul Ucrainei pe 6 iunie este unul dintre cele mai mari dezastre industriale și ecologice din Europa de zeci de ani. Catastrofa a distrus sate întregi, a inundat terenuri agricole, a lipsit zeci de mii de oameni de energie și apă curată și a provocat daune masive mediului. Un total de 2.699 de persoane, inclusiv 178 de copii, au fost evacuate din așezările inundate din regiunea Herson, a declarat și șeful ucrainean al administrației militare regionale, Oleksandr Prokudin, într-o postare Telegram, citată de Ziare.com.

„Concentrația de substanțe nocive în probele de apă este de zece ori mai mare decât norma permisă (…) 32 de așezări de pe malul de vest al râului Nipru sunt încă inundate și 3.784 de clădiri rezidențiale sunt sub apă”, a spus Prokudin. A

Impactul prăbușirii barajului a fost resimțit cu mult dincolo de regiunea Herson.Pe lângă litoralul Mării Negre, în regiunea Dnipropetrovsk, comunitățile Marhanets, Nikopol, Pokrovsk și Hrushivka au rămas parțial fără alimentare cu apă, a informat duminică, 11 iunie, site-ul Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, în timp ce „întreaga secțiune a unei căi ferate a fost distrusă. lângă Nikopol, potrivit autorității feroviare ucrainene. În Nikolaiev, drumurile de acces către satul Afanasivka, unde locuiesc 379 de locuitori, au fost complet întrerupte, a informat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei.

Zelenski a avertizat, de asemenea, cu privire la inundarea, la sud de baraj, a “cel puțin două” terenuri unde au fost îngropate animale infectate cu antrax, o boală infecțioasă și letală care afectează păsările și mamiferele. Scoaterea la suprafață a resturilor de animale îngropate cu antrax după inundarea zonei ar putea duce la apariția unor focare de antrax, avertizează de altfel și experții.”

Reacția noului ministru al Mediului din România

Noul ministru al Mediului, Mircea Ferchet, a convocat, vineri, o şedinţă pe tema barajul Kahovka din Ucraina, iar specialiştii au stabilit că nu există pericol pentru populaţia din România, pentru mediu sau pentru calitatea apei de îmbăiere în Marea Neagră, informează news.ro.

Ministrul Mircea Fechet, a convocat astăzi o întâlnire, la sediul MMAP, cu autorităţile responsabile de monitorizarea şi protecţia apelor Mării Negre, în contextul distrugerii barajului Kahovka de pe râul Nipru (Ucraina) şi a consecinţelor acestui eveniment, a transmis, vineri, Ministerul Mediului.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că specialiştii au stabilit că, după ce au fost colectate toate datele, nu există niciun indiciu care să ridice semne de întrebare, toţi parametrii măsuraţi situându-se în limitele normale pentru această perioadă.

“De asemenea, luând în considerare imaginile satelitate prezentate, distanţa între gura de vărsare a Niprului şi apele teritoriale româneşti, deplasarea maselor de aer şi a curenţilor marini, temperatura şi salinitatea apei, specialiştii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol, este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toţi parametrii şi suntem pregătiţi să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a declarat ministrul Mircea Fechet, la finalul întâlnirii.

Ulterior, ministrul a avut o discuție, în sistem videoconferință și cu omologul său bulgar, Julian Popov. Demnitarul din statul vecin şi-a exprimat îngrijorarea asupra apariţiei, în spaţiul public, a mai multor informaţii fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populaţiei, în contextul în care şi specialiştii bulgari care monitorizează situaţia au ajuns la concluzii similare cu cele exprimate de experţii români”, a mai transmis Ministerul Mediului.

Pozițiile celor doi miniștri ai mediului, din România și Bulgaria, sunt susținute și de alți specialiști care și-au exprimat opinia în spațiul public în ultima săptămână. Totuși, aceștia au arătat că efectele pot să apară și după mai multe luni sau chiar ani.

Despre narațiunile rusești legate care acuză Ucraina ar fi fost cea care a aruncat în aer barajul și demontarea lor, puteți citi mai mult pe Veridica, într-o analiză semnată de Marin Gherman (aici).

***

Proiectul ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare” este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.